Pereții, tâmplăria și acoperișul alcătuiesc împreună anvelopanta. Voi folosi termenul de “anvelopantă” în acest articol pentru a denumi “haina” care îmbracă o casă.
Termoizolarea pereților este cea mai cunoscută și populară operațiune de termoizolare. Din păcate, de cele mai multe ori, se termoizolează (bine) doar pereții, uitându-se de termoizolarea altor părți importante ale clădirii despre care voi scrie în acest articol.
Anvelopanta este alcătuită din câteva elemente principale. Aceste elemente se pot fabrica și monta separat sau împreună.
Exemplu de anvelopantă cu elemente separate: zidăria, termoizolația, finisajul exterior și cel interior. Un perete de zidărie peste care se aplică o termoizolație din polistiren expandat (EPS), peste polistirenul expandat se aplică o vopsitorie.
Exemplu de anvelopantă cu element unic, prefabricat: un panou de perete prefabricat autoportant, care include partea de finisaj exterior-interior și partea de elemente de termoizolare.
Ambele tipuri de anvelopantă pot fi combinate în anumite măsuri
Indiferent de tipul de anvelopanta, va exista un grad normat de rezistentă la impact.
Pentru învelitori tip acoperiș sau terasă, va exista rezistență la încărcarea provenită de la acumularea zăpezii și rezistență la accesul pentru circulația de întreținere.
Putem considera ca element de anvelopantă care se întoarce pe placa de la parter, chiar dacă vom avea sau nu termoizolație sub sau deasupra plăcii.
Anvelopanta de sub placă va fi vizibilă în cazul în care parterul este liber și planșeul de sub primul nivel va fi termoizolat. (De exemplu: o clădire care are la parter doar stâlpi fără pereți. În acest caz vor fi termoizolați și stâlpii pe toate laturile, până la fundație.)
Pentru protejarea la frig sau căldură voi folosi termenul de termoizolare sau izolare.
Termoizolarea principalelor elemente ale casei, în ordinea importanței sau a popularității
Termoizolarea pereților
Este cea mai cunoscută și populară operațiune de termoizolare. Din păcate, de cele mai multe ori, se termoizolează doar pereții, uitând de termoizolarea unor elemente importante pe care le voi enumera la secțiunile următoare.
Cel mai cunoscut și popular sistem de termoizolare este cel cu polistiren de 5 cm (EPS), deși am văzut și cazuri de termoizolare eficientă cu 3 cm EPS pe perete foarte gros, perfect tencuit. Cei 5 cm sunt pentru cea mai optimă variantă pentru pereții din zidărie de BCA, zidărie care mai are și ea un grad destul de bun de termoizolare.
Unii producători spun că BCA-ul lor nu necesită termoizolare suplimentară, deși cred că o termoizolare minimă va avea și rol de hidroprotecție meteorică (și strat suport pentru finisajul tip BAUMIT sau placări cu alte materiale prefabricate sau fasonate.
Fără calcule elaborate la stabilirea grosimii izolației
10 cm EPS pe pereți de BCA este suficient pentru un pachet economic, chiar și cu un BCA de calitate mai slabă. Se va acorda atenție la izolarea stâlpilor și a muchiilor plăcilor, grinzilor și centurilor unde se poate folosi un polistiren mai dur – polistiren extrudat (XPS), cu aceeași grosime cu polistirenul vecin de pe pereții de BCA.
15 cm de polistiren și perete de BCA 30 cm se poate ajunge la un standard de casă pasivă, casă eficientă energetic, casă pentru standardele nzeb.
www.urbanambition.ro/ce-este-nzeb
Rezultă foarte ușor case foarte izolate și foarte etanșe care nu mai respiră prin pereți și tâmplărie așa cum o făceau casele noastre de chirpici sau apartamentele din plăci prefabricate cu geamuri simple de lemn.
Această izolare modernă vine la pachet cu sisteme moderne de a asigura ventilarea – respirația mecanizată și automatizată a casei. Panourile solare pot asigura răcirea pe timp de vară și alimentarea sistemului de ventilare în mare parte din an.
Putem vorbi și de alte soluții mai respirabile sau mai ecologice în capitolele următoare.
Indiferent de ce termoizolație vom folosi, important e ca măcar din partea interioară de perete să putem elimina din vapori sau umezeala care se adună în pereți. Indiferent de tipul de termoizolație, casele moderne respiră extrem de puțin prin pereți.
Vaporii care ajung la punctul de rouă în partea exterioară a peretelui, vor fi eliminați spre exterior sau spre interior. Casa va elimina umezeala din interior și/sau din partea exterioară a peretelui.
www.urbanambition.ro/izolatie-pereti-exteriori
Termoizolarea cu sisteme de fațadă ventilată și izolații foarte respirabile este cea mai bună, dar foarte costisitoare.
www.urbanambition.ro/ce-este-fatada-ventilata
O aerisire bună a băilor și a bucătăriilor va contribui la o păstrare a umidității inexistente din pereți. La camerele de dormit sau living, vaporii de apă sunt cei din respirație sau din acvariul de decor. Majoritatea camerelor având nevoie de un umidificator, doar camerele în care usuci rufele vor fi obligatoriu dotate cu un dezumidificator care să funcționeze minim câteva ore, în funcție de câtă umiditate strânge în bazin.
O cameră cu probleme de umezeală poate avea cauze multiple: de la infiltrații de sub casă prin pereți, infiltrații de la ploi prin pod sau pe la calcane vecine alipite. până din cauza punților termice liniare sau punctuale.
Termoizolare tavan
Tavanul este cel mai subestimat element la operațiunea de termoizolare. Dacă pereții masivi din BCA sunt de cele mai multe ori supra-mega-izolați, planșeele și plafoanele sunt uitate undeva prin proiect sau execuție.
Tavanele și planșeele nu pot fi realizate din materiale masive cum este zidăria de BCA. Se poate ca peste un planșeu de beton armat să avem așezat un strat cuminte de BCA, doar că rezultă o încărcare și o risipă mare de material foarte greu în KG/mp.
Cel mai simplu de izolat este un planșeu de beton armat foarte bine. Peste acest planșeu de beton armat, dacă avem pod sau pod mansardabil, se vor așeza placi de polistiren sau vată rigidă. Cea mai ieftină variantă este cu polistiren. Dacă este mansardă, se poate folosi o izolație de minim 5-10 cm mai mult pentru fonoizolare.
Dacă este pod rece, pod clasic, cea mai ieftină variantă este cu EPS si o îmbrăcare cu panouri de osb fixate pe ploturi de lemn din loc în loc.
www.urbanambition.ro/pod-sau-mansarda
Varianta mai scumpă, cu vată bazaltică sau minerală are nevoie de un caroiaj pe care să se așeze OSB-ul sau astereala, pentru a nu turti sau presa vata de dedesubt.
Niciodată nu se va termoizola tavanul la partea caldă, la interior. Așa cum haina de iarnă se pune la exterior, la fel se pune și termoizolația casei: la exterior. În anumite condiții se poate termoizola suplimentar și la interior, explic mai jos în articol.
Termoizolare acoperiș
Acoperișul sau anvelopanta șarpantei se va termoizola doar dacă e vorba de o mansardă.
www.urbanambition.ro/pod-sau-mansarda
Dacă avem sub acel acoperiș un pod obișnuit unde depozităm tot felul de cutii de hobby-uri uitate, nu vom termoizola aproape în niciun caz acele elemente de căpriori și astereală. Explic într-un capitol mai jos în ce condiții putem termoizola partea de sub acoperiș a podului – șarpanta.
Termoizolare mansardă
Am scris pe larg despre termoizolarea mansardei ca element extrem de complex al anvelopantei compus din multe elemente și manoperă pe măsură. Nu este doar o simplă termoizolare a acoperișului.
www.urbanambition.ro/ce-izolatie-se-pune-la-mansarda
Termoizolare pod
Podul este în strânsă legătură cu acoperișul și cu placa dinspre nivelul de dedesubt. Un pod clasic va fi termoizolat doar la partea de planșeu și cel mult la aticele care se prelungesc din pereții etajului sau ale parterului.
www.urbanambition.ro/mansarda-falsa
Termoizolare glafuri și căptușeli ferestre
Degeaba avem o tâmplărie performantă dacă montajul și elementele de la glaf și căptușeală nu sunt corect termoizolate.
Mai bine punem căptușeli izolate bine la ferestre mai mici, o tâmplărie simplă tip termopan cu două foi de geam.
Nu vom avea același grad de izolare fonică sau un aspect arhitectural spectaculos, dar va fi o casă mai ușor de încălzit.
www.urbanambition.ro/de-ce-se-face-condens-pe-perete
Termoizolarea soclului și a fundației
Termoizolarea soclului se va face cu polistiren extrudat (XPS). Este obligatoriu să avem termoizolație și pe minim o parte a fundației. Despre soclu am scris în acest articol: www.urbanambition.ro/soclu-casa
Termoizolarea planșeului de la parter fără subsol sau demisol
Peste pământ se va așeza un strat de pietriș. Peste pietriș se va așeza un strat de polistiren XPS de 10 cm grosime. Dacă sunt încărcări mari pe placă, este recomandat ca peste pietriș să se toarne o șapă cât mai uscată și apoi să se pună polistiren și abia apoi să se toarne placa de beton armat.
Vă recomand ca în loc de placă de beton armat (B.A.) să turnați o placă flotantă realizată din șapă foarte uscată (armată similar cu armarea unei plăci de BA. Peste acest sendviș de șape puteți veni cu orice sistem de încălzire în pardoseală sau fără niciun sistem complicat de încălzire, pur și simplu cu calorifere.
Termoizolarea planșeului peste subsol sau demisol
Dacă avem un beci sau un subsol, se va termoizola cu polistiren XPS sub planșeu, pe partea cu beciul sau subsolul. Nu se va termoizola doar deasupra planșeului. Termoizolația de deasupra planșeului va fi suplimentară sau pentru sistemul de încălzire în pardoseală.
www.urbanambition.ro/casa-cu-subsol-sau-fara
Termoizolarea pereților de la subsol sau demisol
Beciurile clasice pentru alimente vor fi tratate diferit față de subsoluri moderne din B.A.
Pereții beciului vor fi lăsați netermoizolați, pereții unui subsol sau demisol modern vor fi termoizolați pe ambele fețe dacă subsolul respectiv adăpostește zone expuse cu fluctuații mari de temperatură (garaje deschise sau închise, camere tehnice, camere frigorifice, ganguri, coridoare, șamd)
Termoizolarea planșeelor între vecini
Termoizolarea planșeelor între vecini se va realiza de multe ori din rațiuni de izolare fonică, cu efect secundar de izolare termică.
O izolare termică între spații vecine din cadrul aceleiași construcții sau bloc de locuințe este justificată în anumite condiții:
Dacă vom avea funcțiuni diferite: la parter este magazin, la etaj 1 sunt birouri și la etajele superioare avem locuințe. În acest caz este indicată o izolare termică între toate planșele dintre cele trei funcțiuni (magazin-birou-locuință) și eventual izolare fonică între parter unde avem magazin și etaj unde avem birouri sau alte funcțiuni.
Termoizolarea planșeelor între parter și etaj
După cum am scris mai sus, dacă avem funcțiuni diferite, este indicată o izolare a acestora între ele.
Pentru cazul în care avem același tip de funcțiune, o minimă izolare este indicată, o izolare care va avea rol termic și fonic.
Dacă etajul va fi folosit ocazional și în anumite sezoane, se va termoizola pe partea de deasupra a planșeului.
Termoizolare pereților dintre camere
La fel ca la termoizolarea planșeelor dintre camere, se va aplica același principiu, se va termoizola pe partea rece, pe partea care va rămâne neîncălzită în anumite perioade în care nu va fi folosit spațiul respectiv.
Termoizolare planșeului de beton armat sau de lemn dinspre pod
Se va termoizola la partea dinspre pod, pe partea rece. Nu se va aplica termoizolare sub planșeu, nu se va aplica la interior.
www.urbanambition.ro/pod-sau-mansarda
În special la planșeele din lemn, va fi lăsat lemnul să respire măcar spre interior. Se va aplica barieră de va pori doar în camerele unde avem băi și bucătării.
Termoizolarea planșeului de lemn dintre etaj și parter
Planșeul de lemn va termoizola și din considerente de izolare fonică descrise la punctele de mai sus.
Termoizolare suplimentară la interior sau doar la exterior?
O termoizolare suplimentară la interior poate face mai mult rău construcției și poate anula eficiența termoizolației principale de la exterior.
Eficiența termoizolației principale poate fi anulată prin mutarea punctului de rouă dinspre exterior – spre interiorul peretelui.
www.urbanambition.ro/de-ce-se-face-condens-pe-perete
Termoizolarea la interior este indicată doar pentru locuințele sau casele de vacanță folosite pe timp de vară.
În țările care cu climat cald termoizolația este suficientă la interior, este cumva inversată față de sistemul din zonele temperate.
Termoizolare placă balcon copertine sau plăci în consolă
De multe ori meșterii “uită” de termoizolarea plăcii care iese afară din casă. Se aplică o hidroizolație la pensulă și apoi rapid un finisaj oarecare.
Placa balconului sau planșeul care se prelungește din casă și iese afară unde e frig, se va îmbrăca cu o haină la fel de groasă cum e cea a casei.
Se va îmbrăca pe tot conturul la fel cum o mănușă de bucătărie îmbracă mâna gospodinei care scoate oala fierbinte din cuptorul încins.
(Se va termoizola la partea superioară, la muchie și la partea de dedesubt.) Termoizolația balconului nu se va întrerupe în niciun atic sau bordură. Va îmbrăca orice atic și orice bordură, chiar dacă se va pune pe ele o termoizolație mai subțire. Termoizolația balconului se va continua până va face contact cu termoizolația peretelui exterior.
Termoizolare atic
Izolarea peretelui exterior se va continua și va îngloba aticul. Partea superioară – glaful – va fi și el termoizolat cu o termoizolație similară cu cea a peretelui sau cu una mai slim, dar mai rezistentă (și mai scumpă…).
Dacă va fi pod sau terasă, aticul se va termoizola și la partea interioară, până la contactul cu termoizolația de la planșeul podului sau al terasei. Izolarea nu va fi întreruptă de șape sau alte elemente.
Termoizolare streașină și saceag
Dacă este un pod neîncălzit, nu are niciun rost izolarea saceagului și a streșinii. Din contră, este chiar indicat să treacă un anumit volum de aer prin streașină și saceag pentru aerisirea și ventilarea podului.
Dacă este o mansardă, situația se complică și, în funcție de tipul de mansardă, se va izola spre interiorul podului mansardat sau direct pe conturul streșinii.
www.urbanambition.ro/mansarda-sau-etaj
Tâmplăria pentru ferestre
Sunt două variante principale de tâmplărie: clasic sau moderne adaptate la sistemul de climatizare interior, de sistemul constructiv și de orientarea cardinală – insorire, climă, vegetație adiacentă șamd.
În sistemul clasic cu sobe sau calorifere, avem tâmplărie obișnuită, cu parapet de 60 sau 90 de cm pentru camerele obișnuite și un parapet mai mare pentru bucătării sau băi.
În sisteme cu încălziri în pardoseală și pentru clădiri cu sisteme foarte moderne, putem avea tâmplării fără parapet, tâmplării foarte mari și alte minuni pe care le vedem la case speciale din TV și reviste.
Cel mai simplu geam este cel de formă dreptunghiulară, cu un parapet de cam 90 cm, cu dimensiuni adaptate la necesarul de iluminare dat de un minim calcul la proiect.
Întâi cumpărăm tâmplăria și apoi facem peretele
Pentru economii foarte mari, se pot folosi tâmplării prefabricate în funcție de care să realizați golurile ferestrelor. Dacă fereastra este prea mică, se pot folosi mai multe ferestre despărțite de un zid, stâlp sau alt element de rigidizare a tâmplăriei.
Majoritatea ușilor sunt prefabricate, de ce să nu folosim mai multe tâmplării prefabricate și pentru geamuri.
Tâmplăria pentru ușile exterioare principale
După cum am scris mai sus despre geamuri, sistemul de prefabricare este mai extins pentru uși și mai puțin folosit pentru ferestre. Motivul poate fi deoarece accesele sunt mai standardizate și nu sunt legate de un necesar de iluminare cum este cel asigurat de ferestre în funcție de dimensiunea camerei.www.urbanambition.ro/case-prefabricate-modulare-sau-clasice
Dacă inversăm punctul de vedere de la uși la geamuri, ușile exterioare realizate pe comandă pot avea un grad mai mare de izolare termică și o calitate mai bună a accesoriilor de etanșare și închidere.
Pentru camere sau locuințe mai expuse, se vor folosi obloane sau grilaje metalice pentru geamuri și uși metalice pline termoizolate.
Ușile metalice pline sunt utile și pentru camere tehnice au de depozitare. O ușă metalică plină de exterior (nu mă refer la cele de apartament) prevăzută cu termoizolație nu poate asigura o protecție la intrarea prin efracție, fiind necesar grilaj metalic interior pe cadru fixat în structura peretelui.
www.urbanambition.ro/casa-blindata-camera-sigura
Tâmplăria pentru ușile secundare sau spre terase – balcoane
Acest tip de uși poate fi o extensie a ferestrei, alcătuite din sisteme similare cu cele ale ferestrelor.
Principala diferență o poate face tipul de închidere la zona de prag: dacă va fi cu prag metalic îngropat sau cu rama continuată a tâmplăriei.
Cel mai simplu și termoizolator sistem este cel fără prag îngropat metalic, e ca și cum am avea o fereastră cu parapet zero, o fereastră care se așează direct pe pardoseala. Va trebui doar să ridicăm puțin piciorul dacă vrem să ieșim pe balconul sau terasa respectivă.
Dacă este o terasă foarte circulată, se va folosi tâmplărie cu prag îngropat pentru eliminarea riscului de împiedicare obligatoriu conform și cu normativul de exploatare. Nu vrem să ne împiedicăm și să ne lovim apoi de balustradă sau de orice.
Pentru terase sau balcon mai puțin circulate oricum va exista un prag către exterior-spre balcon. Și la terasele foarte circulate acel prag va exista, doar că va fi ascuns sau va fi anulat de o rigolă de preluare a apelor pluviale
Echipamente de recuperare a căldurii
O termoizolare modernă va veni la pachet cu sisteme moderne de încălzire, de ventilare cu recuperare a căldurii evacuate împreună cu aerul viciat.
Tâmplăria pentru lucarne sau pentru tip Velux pentru mansardă
www.urbanambition.ro/tipuri-de-acoperisuri
Nu le puneți doar de dragul designului. Aceste tipuri de ferestre sunt sisteme moderne și geniale care ne ajută să rezolvăm anumite probleme de iluminat și ventilare, probleme pe care nu le putem rezolva cu ferestre obișnuite.
Dacă aveți un pod mansardabil și aceste sisteme vor fi necesare într-o fază ulterioară a construcției, lăsați măcar loc în structura acoperișului pentru montarea ulterioară a acestora.
Polistiren expandat, extrudat, vata minerală – bazaltică sau spumă poliuretanică
Alegerea unui anumit tip de izolație este opțională pentru unele elemente ale construcției. Pentru alte elemente, alegerea unui tip de izolație este obligatorie.
Nu vreau să mă refer la alte sisteme ecologice sau fațade ventilate, mă refer la soluțiile cele mai accesibile și populare.
La pereți și tavane e mai simplu: avem de ales între polistiren sau vată.
La fundații, plăci și soclu e obligatoriu polistiren extrudat.
Dilema este la mansardă. Cu vată sau cu spumă?
La mansardă nu vă recomand sub absolut nicio formă spuma poliuretanică și nu vă recomand nici vata ca o soluție alternativă prea bună. De fapt nu vă recomand să faceți mansardă, vă recomand un etaj sincer și simplu cu un pod la fel de simplu și clasic, dacă aveți posibilitatea prin buget și proiect..
https://www.urbanambition.ro/pod-sau-mansarda/
Nu există mansarda perfectă sau o mansardă perfectă este nefezabilă economic.
www.urbanambition.ro/ce-izolatie-se-pune-la-mansarda
Dacă totuși nu aveți de ales și trebuie să mansardați un pod existent, folosiți vata fără absolut niciun fel de barieră de vapori în majoritatea camerelor, doar la băi și bucătării (mai bine evitați bucătăriile de pus la mansardă).
Pentru o mansardă realizată cât mai corect, sunt o serie de detalii pe care va trebui să le realizați cu maximă responsabilitate.
Termoizolarea coșurilor interioare și exterioare
Nu uitați de coșurile de la șeminee și sobe. Pe zonele reci din poduri se vor termoizola cu vată bazaltică. Vata bazaltică va avea și rol de protecție la foc pentru eventualele fisuri care apar în structura coșului.
După cutremure se vor inspecta toate coșurile de fum cu refacerea termoizolației.
Coșurile de fum pot fi termoizolate și peste nivelul acoperișului, cu protecția la apele pluviale și meteorice a respectivei termoizolații.
Coșurile de fum de la centralele moderne vor fi realizate din sisteme prefabricate speciale, din inox cu miez de vată bazaltică.
Termoizolarea rosturilor și a spațiilor dintre materialele termoizolatoare
Rosturile și zonele prea mici punctuale și liniare unde nu se pot folosi plăci de polistiren sau vată, se vor etanșa cu spume de izolare și etanșeizare.
Bariera de vapori și membrană sau folie anticondens
Se face foarte des confuzie între aceste materiale de protecție.
Bariera de vapori este o folie care nu lasă vaporii de apă să treacă, este ca o pungă prin care nu trece aerul și nici vaporii. Este greu de trăit și respirat într-o pungă.
www.urbanambition.ro/ce-izolatie-se-pune-la-mansarda
Folia anticondens e cu totul altă treabă, are alt rol și utilitatea ei este potrivită pentru mansardele despre care v-am tot povestit și în alte articole.
Folia anticondens se pune la acoperișurile mansardelor sub tabla sau sub învelitoarea care din cauza diferențelor de temperatură rezultă picături de apă care se preling pe astereala care va putrezi în timp din cauza ventilării improprii sau a ventilării pe o singură parte a acesteia.
În cazul podurilor simple, folia anticondens nu este necesară, mai ales dacă învelitoarea este una cu densitate mare de tip țiglă.
Problema mai mare este la învelitorile cu tablă care vor avea un grad mai mare de condensare. Acest condens poate fi și în acest eliminat mai ușor dacă lemnul este ventilat pe ambele părți așa cum este în cazul unui pod clasic.
În toate variantele, pod sau mansardă, degradare apare în timp și toate construcțiile vor avea un termen de valabilitate.
Termoizolare spre garaj și camera tehnică
Am scris și mai sus despre termoizolarea între camere, unde și în ce cazuri ar fi necesară. Camera tehnică și garajul fiind mai reci, este indicată o termoizolare minimă, pe partea lor cu o minimă termoizolație.
Windfangul sau vestibulul
Camerele sau coridorul care dă spre windfangul și vestibulul fără sisteme de încălzire vor fi obligatoriu termoizolate pe partea lor, la fel cum se procedează în cazul camerei tehnice sau a garajului.
www.urbanambition.ro/vestibul-windfang
Termoizolare acoperire tip terasă “uscată” sau “umedă”
Polistirenul este rezistent la umezeală, dar nu asigură impermeabilitate.
Vata minerală sau bazaltică este total permeabilă și are nevoie de punere în operă fără să fie afectată de ape pluviale sau meteorice.
O terasă sau un acoperiș cu pantă mică va putea fi termoizolat cu vată bazaltică protejată cu o membrană hidroizolantă.
Aceeași terasă poate fi finisată cu o șapă peste polistiren XPS așezat pe hidroizolație. În acest caz, termoizolația este expusă la umezeală și apele pluviale care se infiltrează prin șapă. Impermeabilizare totală sau parțială șapei va reduce apa care ajunge la termoizolație.
Pentru pereți se pod admite termoizolații mai puțin rezistente la umezeală. La terase se admit doar cu hidroizolații complete. La fundații și socluri doar termoizolații rezistente la umezeală.
Culoarea și materialul anvelopantei
Anumite calcule de însorire și de eficiență energetică vor arăta că cea mai bună culoare pentru acoperiș este alb sau gri foarte deschis, mai ales dacă sunt panouri solare deasupra care nu au nevoie de supra încălzire. Pentru pereți culorile închise nu creează probleme în eficiența energetică a unei case.
Culoarea e un aspect atunci când avem finisaje date din trafalet.
Dacă vom avea culori date din material, temperatura degajată sau absorbită va fi determinată și de compoziția sau grosimea materialului respectiv de finisaj.
Culoarea dată de material este culoarea naturală sau tratată a materialului respectiv: pământ, argilă, ceramică, piatră, lemn, metal, plastic, compozit sau artificial.
Te îndemn să vezi și articolul despre o casă foarte simplă și eficientă energetic:
www.urbanambition.ro/proiect-casa-parter-vali
