Soclu casa sau piesa de legătură între fundație și partea supraterană a unei construcții.
O parte sau chiar tot soclul poate fi considerat ca parte integrată a fundației și a structurii clădirii.
Ca o extensie a fundației, soclul se va lega structural de aceasta.
De regulă, soclul pornește de la fundație și se oprește la nivelul cotei plăcii de beton armat de la parter.
Un soclu care se oprește la nivelul plăcii de la parter, poate fi considerat un soclu clasic, întâlnit la majoritatea caselor.
Soclul extins ca un parapet peste cota orizontală a plăcii de la parter, va fi considerat un soclu modern folosit în special la casele sau clădirile cu fațade ventilate sau la cele cu panouri tip Sandwich (prefabricate metalice cu miez de termoizolație).
Un perete exterior din beton armat poate fi considerat un soclu extins, prevăzut cu goluri pentru uși, ferestre, grile sau pentru alte goluri tehnice de trecere a instalațiilor.
Rolul unui soclu pentru orice construcție
Este de preluare a încărcărilor structurale directe de la părți supraterane ale clădirii (zidării, pereți, tâmplării și alte preluări indirecte în funcție de materiale și de natura proiectului).
Un rol foarte important este acela de protecție la intemperii și la impact a zidurilor exterioare realizate, de regulă, din materiale cu o rezistență mai redusă față de betonul armat al soclului.
Există și posibilitatea ca zidurile să fie realizate tot din beton armat, în continuarea soclului, în special la pereții subsolurilor și demisolurilor.
Ideea de soclu rămâne una aparentă în cazul clădirilor care se pot realiza cu pereți din beton armat, dându-ne mai greu seama de unde începe peretele și unde se termina soclul.
Pentru fațadele moderne și în special pentru fațadele ventilate, soclul suprateran sau curțile de lumină continue sunt obligatorii. (Am scris aici de ce este vital soclul la o fațadă ventilată)
Un zid drept și o bază perfect orizontală planșeului pot fi obținute cu un soclu realizat corect.
La clădirile cu panouri tip Sandwich, acest soclu extins are rol constructiv pentru profilul de ghidaj al primului panou, dar și rol de protecție.
Soclul va fi baza de pornire pentru piesa de ghidaj a termoizolației și a finisajului exterior.
Rolul soclului poate fi și unul estetic, cu finisaje sau culori diferite față de finisajul peretelui exterior. Pentru o rupere a continuității fațadei sau, se poate folosi același finisaj pentru o continuitate a acesteia, în funcție de efectele viziunii conceptuale a proiectantului.
Fundație sau soclu
Anumite clădiri mai vechi sau anexe gospodărești nu erau prevăzute cu fundație, se realizau cu un pat de piatră așezat cu o oarecare răbdare într-o minimă săpătură sau chiar direct pe solul curățat de vegetație.
În acest caz de lipsă a fundației așa cum o știm noi acum, soclul era partea vizibilă a patului de piatră cu rol de fundație.
În prezent, soclul este o necesitate prin prisma normativelor și prin cea a noilor materiale de construcție care ne permit o flexibilizare și o eficientizare a modului și a timpului de punere în operă a construcției.
Despre cum se face fundația am scris în acest articol foarte important și în strânsă legătură cu articolul despre soclu:
Cum se face sau cum ar fi mai bine făcută fundația
www.urbanambition.ro/cum-se-face-fundatia
www.urbanambition.ro/cum-se-face-fundatia
Soclu ascuns sau vizibil
Soclul poate fi vizibil la pereții exteriori ai clădirii sau total ascuns la pereții interiori.
O casă “fără soclu” este percepută ca o casă așezată direct pe pământul mai mult sau mai puțin amenajat.
După cum scriam mai sus, soclul va fi obligatoriu, rămâne doar de văzut dacă acest soclu va fi vizibil la nivelul clădirii sau va fi vizibil și “mutat” la marginea amenajării incintei.
Înălțime minimă și maximă soclu
Pe zona accesului, soclul poate fi “ascuns” total sau parțial de podestul și de pachetul de trepte. Dacă placa de la parter va fi la nivel cu incinta (fără trepte de acces lângă casă, cel mult o denivelare de 2,5 cm sau o rigolă la nivel), trotuarul de gardă, terasele și toată amenajarea incintei vor fi ridicate față de cota trotuarului public cu cca 45 de cm (conform cu regulamentele de urbanism).
Cu alte cuvinte, indiferent de nivelul amenajării incintei, soclul se va ridica la o cotă brută de cca 45 cm față de cota trotuarului.
Soclu extins la parapet sau la nivel placă
Soclul clasic și obișnuit se oprește în dreptul plăcii de beton armat a parterului. Un soclu extins peste nivelul plăcii de la parter se va realiza luând în considerare golurile pentru ușile de acces.
O variantă de soclu extins este cel care se oprește sub geamuri, la nivel parapet geamuri. Un soclu trecut de parapetul geamurilor poate fi considerat soclu-perete sau perete în toată regula.
Adâncime soclu
Adâncimea soclului este dată de adâncimea fundației și de partea superioară a acesteia. Pentru o clădire cu teren bun de fundare la săpătură adâncă și pentru cele cu demisol sau subsol, soclul va avea o adâncime mare sau foarte mare.
În cazul clădirilor cu terenuri în pantă, cu niveluri subterane totale sau parțiale, soclul va avea va avea și rol de perete subteran, exterior interior sau exterior.
Dacă terenul este în pantă față de trotuarul public, fie se va aduce la orizontală toată incinta prin umpluturi sau săpături (și ziduri de sprijin aferente), fie se va aduce doar o parte din incintă (de la trotuar public până la un acces pietonal în clădire).
Despre problematica terenurilor în pantă am vorbit și în articolul de aici.
Lățime sau grosime soclu
Lățimea soclului va fi la minimum necesar structural și de grosimea zidăriei. Un soclu mai lat se va alinia cu fața exterioară a zidăriei și chiar cu fața exterioară a fundației în cazul construcțiilor alipite la calcane sau pentru situații în care avem nevoie de orice spațiu pentru lucrări de drenaj, hidro-termoizolare, trasee de canalizare sau alte rețele exterioare.
Spus și altfel, în cazuri de construcții cu fundații pentru împrejmuiri sau alte construcții la distanțe mici față de limitele de proprietate nu se va construi soclul în ax cu fundația, se va alinia totul la partea exterioară.
Soclu în trepte
https://www.urbanambition.ro/cum-se-face-un-gard/
Soclu au socluri în trepte se justifică doar pentru situații cu terenuri în pantă.
Dacă înălțimea soclului dintr-un capăt al clădirii va fi foarte mare față de soclul rezultat în celălalt capăt, dacă “treapta” va fi foarte mare, se poate alege o rupere de nivel cu un soclu la o cotă nouă.
Socluri în trepte vor apărea obligatoriu la gardurile pe terenurile în pantă. Înălțimea și lungimea acestor “trepte” se va stabili în funcție de înclinația pantei, adâncimea de fundare, dimensiunea necesară de utilizare, dimensiunea panourilor prefabricate (în cazul gardurilor sau a clădirilor cu panouri prefabricate). Toate aceste detalii se vor studia în cadrul unei schițe sau a unui proiect tehnic.
Soclu drept sau înclinat – oblic
Am scris în partea de mai sus despre soclul în trepte, despre garduri și clădiri care nu pot fi construite pe terenuri în pantă fără ajutorul soclurilor în trepte.
Acum, un soclu în trepte poate fi considerat drept sau înclinat? Așa cum laturile unei trepte și contratrepte sunt drepte (orizontale și verticale), ansamblul (scara) din care fac parte treptele este înclinat. La fel, un soclu în trepte este un ansamblu înclinat alcătuit din elemente drepte (orizontale și verticale).
Un soclu poate fi realizat înclinat sau oblic doar dacă peste acesta nu se vor realiza zidării, doar dacă pe respectivul soclu se vor fixa elemente prefabricate mici care nu vor dicta un ritm pentru eventuale “trepte”.
De exemplu, un gard, un parapet sau un ziduri de sprijin înclinate pot fi realizate înclinat – eficient – doar în sistem monolit, practic, micul nostru soclul nostru devine prin prelungire un parapet, o împrejmuire sau chiar un zid de sprijin.
Aceste tipuri de împrejmuiri sau ziduri care preiau sau nu o formă naturală a terenului, sunt ideale pentru piațete, parcuri urbane sau pentru diverse amenajări private cu dimensiuni ample, cu ziduri, platforme și parapete, cu forme organice în elevație sau plan, pentru spații ludice sau de contemplare.
Soclu continuu așezat sau suspendat
Soclul este ca un fel de grindă îngropată parțial, este o grindă care leagă fundațiile și stâlpii sau ca o grindă care urmărește talpa continuă a fundației și a eventualului radier general.
Un soclu (sau grindă de fundare) interior așezat pe două fundații izolate nu necesită lucrări de hidroizolare și termoizolare așa cum este necesar la un soclu perimetral exterior.
Un soclu interior va avea o înălțime și adâncime minimă, strict pentru rezistența structurală.
Soclurile perimetrale, suspendate pe fundații izolate, vor avea nevoie de o supradimensionare care poate fi extinsă până la talpa fundației, pentru lucrării de închidere perimetrală: hidro-termo, drenaj, sprijiniri, rețele exterioare șamd.
Legare sau separare soclu de placa parterului
Soclurile de la casele mai vechi erau separate de placa parterului, plăcile erau flotante – pluteau pe un pat de pietriș și pământ.
Practica modernă, nu neapărat cea mai potrivită, este de a lega placa de beton armat (b.a.) la parter de soclul de b.a.
Pentru construcții cu încărcare medie spre mare (hale, depozite, fabrici cu utilaje și agregate grele) se justifică legarea plăcii de la parter de soclu. Unele situații cu încărcări foarte mari impun chiar fundație separată paralelă cu fundația stâlpilor, separată cu rost (spațiu) între soclul pereților exteriori și placa de la parter.
Planșeul de b.a. de la etaj va fi obligatoriu legat de grinda perimetrală. Această grindă sau centură perimetrală este tot ca un fel de soclu, doar că este suspendat pe stâlpi și nu în preajma fundației.
Pentru o casă sau o clădire obișnuită care nu are subsol sau demisol, nu se justifică legarea plăcii de la parter de soclu. Între soclu și placa de la parter se poate folosi acel spațiu pentru a limita punțile termice și hidro, pentru eliminarea traseului capilarității a apei care poate urca de sub placă, prin placă, prin soclu și apoi mai departe în perete.
Această tehnică de a lega placa de parter de soclu fără nicio justificare structurală micșorează timpul de execuție și nu pare să aibă o importanță așa mare pentru cei care își doresc timpi de execuție și nu neapărat calitate în mici detalii.
Structura soclului
Va fi obligatoriu din beton armat. Un soclu din zidărie sau alte materiale va fi considerat zid sau parte din zid.
Chiar dacă visați la o casă cu ziduri din lemn, metalică sau mixtă (lemn-metal), de fundație și soclu de beton armat nu scăpați.
Poate pentru casele așezate pe mămăligi din piatră sau beton, pentru cele cum sunt cele suspendate pe piloni sau alte fantezii lacustre, necesitatea soclului dispare fără a scăpa de o fundare dictată de cota de îngheț a pământului.
Tot ce e fundat deasupra pe sol sau peste cota de îngheț va deveni instabil. Se poate funda peste cota de îngheț doar pentru alei sau diverse platforme din incintă, șoproane și alte lucrări de mică importanță.
Tot ce e casă pe pământ, lacustră, pe piloni sau pe piloți, va avea nevoie de cotă de fundare sub cota de îngheț (de la minim 80-100 cm), conform studiu GEO și conform calcul structural.
Hidroizolare soclu
Am scris aici de necesitatea unui soclu care să permită aplicarea hidroizolației. Hidroizolarea se face în două moduri principale:
- Aplicată direct pe soclu sau
- La exteriorul termoizolației
Aplicarea direct pe soclu este cea mai obișnuită practică pe șantier. Dezavantajul acestei metode este că termoizolația nu va fi protejată hidro, va fi o termoizolație îmbibată cu apă.
Acest sistem este folosit la anumite acoperiri de terase, fiind cunoscut și sub denumirea de sistem “terasă întoarsă”. Putem denumi în cazul soclului sistem “soclu întors”.
Sistemul “întors” este opus sistemului normal. Acest sistem permite infiltrarea apei sub și în termoizolație, cauzând reducerea performanței termoizolării.
Realizarea hidroizolației la exteriorul termoizolației este mai costisitoare, dar nu imposibilă.
Peste termoizolație se va realiza un perete cu blocuri din beton sau o placare armată din beton, poate fi un beton normal sau unul special cu protecție hidrofobă. Peste acest perete se va aplica hidroizolația tip membrană bituminoasă, hidroizolație tip vopsea sau alte membrane minune. Peste hidroizolație se va poza o membrană de protecție a hidroizolației.
Pe terenurile cu probleme cauzate de inundații și alte probleme cu apele pluviale, se va realiza drenaj pe tot perimetru clădirii și șanț de pluviale la partea superioară a terenului, dacă e un teren în pantă mică sau mare.
Se va insista cu hidroizolarea soclului și a fundației pe terenurile cunoscute de vecini sau prin studii tehnice ca fiind cu probleme.
Primul pas este de realizare a unui trotuar de gardă și un șanț la partea superioară a terenului de unde vin apele. Restul de măsuri vin din amenajarea incintei cu ajutorul rigolelor închise sau deschise și cu trotuare sau alei ridicate de la fața pământului sau a gazonului cu cca 10 cm, în acest fel, spațiile verzi se transformă în adevărate bazine de retenție a apelor pluviale provenite de la ploi torențiale.
Termoizolare soclu
La fel cum am scris mai sus, termoizolarea soclului este strâns legată de modul de hidroizolare a acestuia.
O termoizolație impregnată cu apă sau cu apă la partea interioară (între hidro și termo), își va reduce considerabil capacitatea de termoizolare.
Dacă la terase este evitată termoizolarea sistem “terasă întoarsă” (termoizolare udă), la socluri, pe șantiere se aplică hidro pe soclu și apoi se aplică sau simplu așezat un rând de plăci de polistiren, rezultând ceva “întors” un soclu ud și întors (pe dos).
Tot e mai bine decât nimic, chiar și acest sistem imperfect contribuie considerabil la reducerea punților termice despre care am scris aici.
Materiale pentru finisarea soclului
Ținând cont de faptul că nu se poate fără termoizolație la soclu, vom finisa termoizolația respectivă sau acel suport al hidroizolației.
Piatra lipită este cea mai celebră în utilizarea pe soclu, foarte celebră este gresia care imită lucruri, o variantă bună este o zidărie sau un mozaic din piatră naturală mică.
Fiind expus, finisajul soclului trebuie să fie rezistent la umezeală, la apele pluviale-meteorice și la impact.
Garda soclului
Soclul protejează zidul, dar cine protejează soclul?
Pe lângă finisajele rezistente ale soclului, cea mai bună protecție indirectă a unui soclu este realizarea unui trotuar de gardă. Despre importanța trotuarului de gardă am scris aici.
În lipsa unui trotuar de gardă separat-vizibil sau a unui trotuar înglobat/acoperit de o amenajare amplă (de exemplu în zona intrării în clădire), foarte bune sunt rigolele acoperite sau pante către partea opusă a zidurilor exterioare. Pe zonele înguste din spatele casei, rigola poate trona liniștită în mijlocul trotuarului de gardă.
Pentru un perete, indiferent unde se termină betonul soclului și de unde începe zidăria, finisajul de pe soclu poate fi suprapus peste perete sau finisajul peretelui se poate suprapune pe zona de beton armat a soclului. Partea de sus a finisajului de la soclu este o graniță de unde începe finisajul mai sensibil al peretelui. Dacă, de exemplu, tot peretele va fi finisat cu un material foarte rezistent (piatra sau un material compozit modern) finisajul zonei soclului poate fi similar cu cel al peretelui, cu o delimitare cel mult în volum-formă sau fără nicio delimitare: în același plan și identic cu peretele. Și în acest caz, importanța unui trotuar sau a unei platforme de gardă cu rezolvare pluvială bună este și mai importantă.
