Ce este fatada ventilata

333
ce este fatada ventilata

Odată cu apariția anvelopantelor moderne permeabile sau impermeabile la vapori a apărut necesitatea protecției termoizolației și eliminării umidității din aceasta.

O fațadă ventilată este ca o haină alcătuită din două sau mai multe straturi, cu unul sau mai multe straturi de aer între ele.
Această haină, în funcție de anotimp, va ține de cald dar și de răcoare.
Va fi rezistentă la apele meteorice care se vor prelinge sau scurge șiroi pe suprafața fațadei atunci când plouă moderat sau când e furtună.

Fațada ventilată este alcătuită dintr-o “coajă cu aer”, cu rol de protecție, aerul de sub coajă este un strat de aer ventilat care protejează termoizolația și peretele exterior.


În acest articol voi vorbi despre:

  • Primul rol funcțional al fațadei ventilate
  • De la simple bride, la adevărate structuri metalice secundare
  • Punțile termice prin sistemele de fixare
  • Vaporii de apă și punctul de rouă
  • Gradul de ventilare din fațadă
  • Tipuri de materiale pentru fațade ventilate
  • Fațadă ventilată la construcție existentă
  • Merită să fac o fațadă ventilată pentru o casă?
  • Cea mai ieftina fațadă ventilată

Peretele exterior se poate denumi anvelopantă verticală.
Un acoperis tip șarpantă este o anvelopantă înclinată.
Un acoperiș drept – tip terasă – este o anvelopantă orizontală.

Există și cazuri de pereți înclinați cu partea superioară spre interiorul clădirii (ca un acoperiș) expus la apele meteorice, sau pereți înclinați cu partea inferioară spre centrul de greutate al clădirii (tratat ca un perete vertical), cal mai puțin expuși la apele meteorice.

A doua categorie de perete poate fi tratat ca un perete vertical, prima categorie va fi tratată ca o învelitoare sau ca o “învelitoare ventilată”. Despre învelitoare ventilată am scris aici: www.urbanambition.ro/ce-izolatie-se-pune-la-mansarda

Primul rol funcțional al fațadei ventilate

Principalul atu al fațadei ventilate este cel de întrerupere bruscă a transmiterii temperaturii de la exterior spre interior, va fi cu rol de reducere a convecției, a radiației solare, cu reducerea gradului de absorbție de apă a fațadei.

Convecția termică se produce la contactul direct al aerului sau al precipitațiilor cu primul strat al fațadei alcătuit din panouri sau plăci tip lambriu.

O fațadă neventilată nu va întrerupe brusc transmiterea temperaturii și nici a umezelii din vaporii exteriori sau apele meteorice.
Totul se datorează prezenței acelui strat de aer dintre placa sau panoul de finisaj al fațadei și termoizolația aplicată pe peretele exterior.

O fațadă neventilată este alcătuită din finisaj aplicat direct pe termoizolație.
Aplicarea cea mai simplă se poate face prin lipirea de fața termoizolației (pentru finisaje tip Baumit).

De la simple bride, la adevărate structuri metalice secundare

Pentru ambele tipuri de fațade – ventilate sau neventilate- pentru placări cu sisteme tip lambriu sau plăci mari, se vor folosi fixări mecanice (șuruburi, bride, profile metalice, ș.a.).

În cazul fațadelor ventilate se vor folosi sisteme de fixare mai complexe, care în anumite cazuri vor fi legate de structura principală prin o structură secundară, nu doar în simple bride fixate în zidărie.

Complexitatea și rezistența acestor sisteme de fixare este generată de încărcările suplimentare crescute direct proporțional cu distanțarea dintre placare și termoizolare.

Cu cât spațiul ventilat este mai mare și cu cât plăcile de fațadă vor fi mai grele, cu atât va crește complexitatea și rezistența sistemului structurii secundare de fixare a fațadei.

După cum am scris și mai sus, o fațadă ventilată cu greutate mare, va avea nevoie de structuri secundare fixate direct în structură principală.

Pentru fațade mai înalte și clădiri cu funcțiuni publice sau private de interes public, proiectarea și execuția crește în complexitate din cauza normelor PSI, a normelor de execuție, de exploatare și urmărire în timp a construcției.

Punțile termice prin sistemele de fixare

Pentru o casă cu maxim două etaje sau pentru locuință colectivă de maxim P+2, o fațadă ventilată este relativ ușor de executat și de proiectat, acele bride și rigle de fixare a plăcilor fațadei nu provoacă punți termice semnificative și nici pericol major pentru spațiul public.

Cu cât fațada este mai complexă și sistemul de structură secundară este mai amplu, se va avea o atenție deosebită asupra posibilelor punți termice generate de aceste structuri secundare prin structura principală.

Fațade ventilate și rezistente la foc

Clădirile cu o categorie de Importanță mai mare și cele care vor avea clădiri vecine cu rezistență mică la foc, vor fi prevăzute cu fațade ventilate cu reacție și performanță bună la foc (cu fațade incombustibile sau greu combustibile, în funcție de prevederile Scenariului de Securitate la Incendiu (materiale combustibile sau greu combustibile, durata de ardere, comportarea la foc, șamd)

Focul de la incendiul exterior sau interior se poate propaga prin acel strat de aer ventilat și poate avea în rol de combustibil termoizolația și placarea fațadei.

O fațadă ventilată poate avea grade diferite de etanșeitate. Indiferent de gradul de etanșeitate, termoizolația și pereții exteriori pot fi permeabili la vapori.

Transfer tehnologic de la învelitoare ventilată la fațadă ventilată

Despre vaporii de apă și efectul de sufocare prin bariera de vapori, am scris și în articolul Ce izolatie se pune la mansarda

Am analizat mai mult în acel articol despre punctul de rouă și dacă avem nevoie sau în ce condiții nu avem nevoie de barieră de vapori.

Consider că un acoperiș ventilat este mult mai complex față de o fațadă ventilată deoarece vom avea două straturi de aer ventilat: un strat de ventilare a termoizolației și un strat de ventilare și de preluare a condensului de la învelitoare.

Vaporii de apă și punctul de rouă

Un perete cu fațadă ventilată va avea elementele mai puțin permeabile la vapori spre interior, elemente mai permeabile la vapori spre exterior, inclusiv termoizolația.

Nu se va monta termoizolație interioară pentru a nu se muta punctul de rouă (condensul) la interiorul peretelui. Punctul de rouă se va forma (în anumite condiții de presiune și temperatură) doar în termoizolație.

Materialul termoizolant va avea o conductivitate termică de calcul 0,065W/mk.

Important e ca termoizolația să fie cât mai groasă nu neapărat cât mai performantă.
Dacă sunt zone unde grosimea contează, se va folosi doar în acele zone termoizolație performantă cu grosime redusă (la glafuri geamuri, praguri, buiandruge, șamd).

Deși nu are mare importanță densitatea materialului termoizolant (mai mult pentru zonele de socul expuse la impact), este recomandată o densitate de minim 20-30Kg/mc, ideal 80-120 kg/mc, maxim 200 kg/mc.

Termoizolația va fi protejată cu o plasă antivânt care va avea și rol de fixare suplimentară a feței termoizolației.

Gradul de ventilare din fațadă

Straturile de aer se vor ventila diferit în funcție de:

  • Grosimea stratului de aer
  • Dimensiunea fantelor de admisie și evacuare a aerului
  • Înălțimea fațadei și distanța dintre fante
  • Etanșeitatea generală a plăcilor de fațadă
  • De unde pornește fanta de admisie aer

Ce grosime va avea stratul de aer ventilat?

Stratul de aer ventilat va fi în jur de 5 cm.
Grosimi mai mari ale stratului de aer ventilat (de minim 60-80 cm) se justifică doar pentru conceptul de fațadă dublă – un tip de fațadă folosit în zone cu poluare fonică mare, în acest caz, fațada dublă va avea rol de rupere a convecției și rol de protecție fonică.

Aspectul arhitectural al acestor tipuri de fațade duble poate fi spectaculos, cu costuri mari.
Stratul de aer ventilat va fi suficient de gros pentru prin acces continuu sau pe porțiuni, se va putea intra în spațiul respectiv pentru circulație și pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și exploatare.

Dimensiunea fantelor de admisie și evacuare a aerului

Pentru cele mai slab ventilate fațade: pe orizontală, la o lungime (sau lățime) de un metru se va prevedea o fantă de admisie de minim 5 mm. (5mm x 1000 mm).

Pentru o fațadă ventilată bine sau excelent: pe orizontală, la o lungime (sau lățime) de un metru se va prevedea o fantă de admisie de minim 20 mm. (20mm x 1000 mm).

Înălțimea fațadei și distanța dintre fante

Fațada ventilată poate fi continuă începând de la soclu până la acoperiș sau atic.
Poate fi întreruptă la nivelul planșeelor din considerente PSI sau din considerente estetice ale diverselor elemente constructive ca balcoanele, copertine sau alte elemente ieșite din planul fațadei.

Efectul de ventilare este accentuat de o distanță mai mare între fante.

Etanșeitatea generală a plăcilor de fațadă

Etanșeitatea placării are un rol important în păstrarea unui flux continuu de la fanta de admisie până la fanta de evacuare.
Cu cât panourile sau plăcile de fațadă vor fi mai perforate, cu atât mai mult se va pierde din circuitul natural de ventilare.

Se va acorda o atenție mai deosebită fațadelor fără streșini și celor cu orientare spre nord.
Infiltrațiile de apă pot coroda sistemele metalice de fixare și pot genera prin îngheț sau temperaturi crescute expandarea și dilatarea elementelor de fixare.

De unde pornește fanta de admisie aer

Fanta de admisie aer va porni la minim 25 cm peste CTA (cota trotuarului de gardă), ideal 60 cm pentru zonele de șes și în jur de un metru pentru zonele montane.

Cota de pornire a admisiei este dictată de evitarea blocării admisiei de ape pluviale acumulate brusc sau de zăpada care se acumulează în mod obișnuit.

Fanta de admisie aer poate fi poziționată și în zone de demisol sau subsol doar dacă vor exista curți engleze – curți de lumină exterioare sau interioare.

Tipuri de materiale pentru fațade ventilate

Cel mai bun materiale este un material ușor, rigid, flexibil și rezistent la acțiunea apelor, la dezgheț, rezistent la vânt și cu un aspect arhitectural neutru sau special.
Cum asemenea material perfect nu există, o listă de materiale orientative, frumoase și moderne le expun mai jos:

  • Fibrocement
  • HPL tip Trespa
  • Fațade placări metalice tip Bond
  • Tablă cutată sau ondulată (minim 0,4 mm)
  • Placări ceramice
  • Panouri din sticlă
  • Panouri fotovoltaice
  • Plăci din piatră reconstituită
  • Placări din beton armat
  • Șipci din PVC

Nu recomand fațade ventilate placate cu lemn sau cu piatră naturală. Se poate, dar nu e pentru orice condiție și cerință obișnuită (marmură, granit, mai puțin calcar și travertin). Grosimea minimă pentru eventuala placare va fi de minim 3 cm pentru marmură și granit și 5 cm pentru calcare.

În ordinea de idei de mai sus, nu recomand nici fațade cu zidărie aparentă cu strat de aer ventilat.
Nu se cunoaște foarte bine sistemul optim de montaj și comportamentul în caz de cutremur în România, poate cel mult pentru fațade parter.

Fixarea plăcilor se poate face ascuns, cu șuruburi mascate sau aparente.

Înlocuirea și repararea plăcilor se va face cel mai ușor la sistemul aparent și la sistemul șuruburilor mascate. Sistemul ascuns este mai dificil de reparat și înlocuit fără afectarea plăcilor vecine.

Fațadă ventilată la construcție existentă

Pentru o construcție nouă este mult mai ușor de implementat un sistem de fațadă ventilată, încă din stadiul de proiect se poate alege cel mai potrivit tip de perete și structura sau sistemul preferat și potrivit pentru fațada ventilată dorită.

O construcție existentă va fi tratată după o expertiză și o evaluare a situației și a materialelor existente care compun clădirea.
În funcție de analiza situației existente, cu ajutorul unei expertize și al unui proiect, se vor analiza posibilitățile de fixare și tipul de material pentru fațada ventilată.

Foarte multe din clădirile importante și clădirile moderne (din acele dimensiuni arhitecturale) cu două sau mai multe niveluri, sunt tratate fie cu perete cortină, fie cu placări la fațadă ventilată.
Există și varianta cu panouri mari ventilate sau neventilate care includ și ferestrele.

Tendința este de diminuare a excesului de perete cortină (cu aspect de borcan sau acvariu) și revenirea la un aspect mai opac, cu mai multe plinuri, cu geamuri verticale și fațade în sistem ventilat.
Geamuri mai extinse pe zonele cu funcțiuni publice sau private de interes public – orientate pe punctul cardinal nord (hol, foyer, samd).
Nu are niciun rost poziționarea sălii sau holului respectiv și a peretelui cortina pe sud, est sau vest, pe care apoi să mă chinui să-l protejez cu parasolare care obturează permanent vederea și lumina, sau tot felul de obloane automatizate.

Eficiența vine de la modularitatea elementelor de placare și de la eliminarea lucrărilor cu material umed de tip tencuială sau tip Baumit.

Merită să fac o fațadă ventilată pentru o casă?

Principalul aspect al unei fațade ventilate este chiar aspectul estetic.
Nu e vorba doar de un sistem de protecție a termoizolației și de salvarea planetei, este vorba de un finisaj modern și ușor de întreținut. Nu e vorba nici măcar de o mare diferență în izolare termică față de o casă cu fațadă neventilată.

O casă cu finisaje fixate mecanic, nu cu lipire, va arăta din altă dimensiune estetică și arhitecturală.
Dacă aveți buget pentru fațadă ventilată, veți avea posibilitatea de montaj a termoizolațiilor permeabile la vapori – vată bazaltică, lână și alte izolații minune.
La fel și pentru pereți – pereți permeabili la vapori, indiferent de echipamentele avansate din interior pentru aer proaspăt și recuperare căldură.

Dacă abia vă ajunge bugetul pentru casă, mai bine cumpărați cea mai ieftină și groasă termoizolație.
Doar la soclu (până la talpă fundație) să puneți o termoizolație mai dură de minim 10 cm(extrudat), în rest POLISTIREN expandat peste toți pereții 20 de cm (ieftin și gros), peste planșeu pod 40 cm din același polistiren ieftin peste care să așezați un OSB pentru a putea călca delicat prin pod.
Termoizolații mai performante și subțiri sunt obligatorii doar pe zonele de închidere a golului pentru continuitate termoizolație cu spuma de sub rama montantului de tâmplărie.

Fără balcoane, fără copertine ieșite, fără streșini din plăci de beton armat, cu acoperiș simplu cu pod.
O casă cât mai compactă și corectă cu bugetul și cu punțile termice care apar prin aceste zorzoane ieșite din volumul casei.

Dacă nu vă place polistirenul ieftin și slab, folosiți la aceleași grosimi sau chiar mai mari un polistiren mai bun sau vată bazaltică pentru fațade, în pod la fel.

Cu sau fără fațadă ventilată, va trebui să lăsați pereții să respire măcar la interior și să se usuce măcar din interior cu căldura de la sobe sa u de sisteme avansate cu pompe de căldură.
Deci nu placați pereții la interior cu termoizolații sau bariere de vapori!

Cea mai ieftină fațadă ventilată

Cel mai ieftin sistem de fațadă ventilată pentru o casă poate fi cel cu cea mai ieftină tablă ondulată sau cutată.
Dacă peretele este vertical și nu înclinat ca un acoperiș sau mansardă, tabla poate fi dispusă cu cutele și pe orizontală.
O condiție este pentru grosimea tablei, să fie aleasă o grosime care să nu flambeze pe elementele de fixare, elemente de tip șină/riglă, nu bride. Practic, tabla ieftină de pe acoperiș, o putem avea și pe fațade.

Tabla de pe fațadă poate avea fixare aparentă sau o fixare mascată cu alte table suprapuse (la îmbinările din câmp – baghete-șorțuri orizontale sau verticale, glafuri la atic, table cu secțiune “L” la colțuri și precadre cu cutii metalice la golurile de la geamuri și ferestre.


Mai departe vă recomand articolul despre Izolația pereților exteriori

www.urbanambition.ro/izolatie-pereti-exteriori

izolatie pereti exteriori

www.urbanambition.ro/izolatie-pereti-exteriori

0 0 votes
Article Rating
Subscribe
Notify of
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments