De ce se face condens pe perete

Problema este unde apare acel condens în masa peretelui, cum este preluat condensul rezultat și ce măsuri favorizează amplificarea sau reducerea impactului pe care acesta îl are.

Vaporii de apă și condensul

Vaporii de apă sunt invizibili sau vizibili sub formă de abur și concretizați în condensare (umezire) a suprafețelor cu care intră în contact.

Indiferent de gradul de izolare a casei, condensul apare, la fel cum oricât de izolat este un frigider sau un aparat de aer condiționat, acest condens va exista.

Un perete de zidărie vechi sau nou, cu termoizolație la exterior, poate avea patru zone principale de condens, în funcție de gradul și tipul de termoizolare, acolo unde poate să apară condensarea în punctul de rouă:

în termoizolație, spre partea exterioară
în termoizolație, spre partea interioară,
între termoizolație și perete,
în perete sau la fața interioară a peretelui.

Condensul de la punctul 1. 2 și 3 nu este vizibil, este ascuns (în marea majoritate a cazurilor).

În stânga, condensul apare în termoizolație și nu în perete. La un perete fără izolație termică, condensul se produce în perete.

Ideal este ca punctul de rouă – condensarea să apară în termoizolație, cât mai spre exteriorul acesteia, pentru a putea fi eliminată în mod natural prin însorire, ventilare directă sau micro-ventilare în cazul fațadelor ventilate.
În cazul în care apare spre partea interioară (spre perete) a termoizolației, și în acest caz condensul va fi eliminat fără a afecta peretele interior sau stratul suport al termoizolației.
Apariția condensului între termoizolație și perete poate afecta stratul suport sau peretele exterior.
Acest tip de condens poate avea două cauze: prima poate fi din cauza umidității crescute din încăpere, fie din cauza termoizolării necorespunzătoare în general, izolare locală deficitară sau chiar inexistentă pe anumite zone.

Lipsa termoizolației sau termoizolația insuficientă pe o anumită zonă punctuală sau liniară (punte termică), conduce condensul apărut în perete spre fața interioară a peretelui, condensul se va vedea sub forma de perete umed ca la o infiltrare de apa sau după semnele lăsate de apariția mucegaiului la peretele respectiv (pete albe, pete negre și măcinarea-sfărâmarea finisajului interior.

Schița din stânga: termoizolația de la perete nu are continuitate spre soclu sau spre fundație. Apare un transfer termic de la fundație și soclu spre perete și spre placa sau planșeul de la interior. la partea superioară, apare condens de la întreruperea izolării planșeului sau din cauza că nu este izolat aticul de zidărie sau beton armat.
Schița din dreapta: propagarea transferului termic de aer rece de la elemente de construcție neizolate termic (balcoane, copertine sau alte elemente decorative în contact cu planșeul sau cu grinda de fațadă) Se va produce condens la planșeul dintre niveluri, pe ambele părți, mai vizibil spre apartamentul de jos. Despre oportunitatea și necesitatea unei case cu balcon sau fără, am scris aici: https://www.urbanambition.ro/casa-cu-balcon-sau-fara/

Schița din stânga: Gol de geam incomplet izolat termic. Intre tâmplărie și termoizolație există o porțiune lipsă neizolată termic. Pe această zonă neizolată se produce puntea termică de transfer între exterior și interior, Elementele neizolate răcesc și intră în contact cu elemente calde de la interior (acolo apare condensul). Radiația rece se transmite de la glaful și tot conturul geamului neizolat la buiandrug, mai departe la tavan și la parapetul de la geam.
Schița din dreapta: Model de izolare corectă, cu un minim de termoizolație la tot conturul golului de geam, pentru a realiza contactul și continuitatea între tâmplăria termoizolatoare și materialul termoizolator al anvelopantei (perete-glaf orizontal, la buiandrug și la laterale șpaleți ai golului de geam). În acest caz, nu va exista niciodată condens la interior.

Model de rezolvare a termoizolării soclului și chiar a fundației (dacă aveți posibilitatea și pentru toată fundația sau pentru o parte din conturul exterior al acesteia). Dacă nu se poate termoizola fundația, sau dacă este o casă veche fără fundație, o soluție de compromis este termozizolarea pe sub trotuarul de gardă adiacent peretelui exterior, termoizolarea unei zone aferente platformei de intrare, pe o lățime de placă de P.EXtrudat de minim 5 cm.)

Punctul de rouă

Punctul de rouă este locul din zid sau din termoizolație în care se întâlnește căldura de la interior cu gerul de la exterior.

În acest loc, în jurul temperaturii de zero grade, vaporii de apă pot ajunge la saturație maximă și umiditatea relativă maximă, rezultând condensare.

În zona punctului de rouă, vaporii de apă din termoizolație se pot transforma temporar din vapori în apă lichidă sau chiar la fel de temporar în stare solidă, în urma înghețării superficiale sau profunde a planului termoizolației expuse sau protejate.

Termoizolația va avea două tipuri de vapori de apă acumulați în masa acesteia:

Vapori de apă de la interior (dinspre camerele de locuit)
Vapori de apă dinspre exterior, din atmosferă.

Eliminarea vaporilor și reducerea condensului

Vaporii de apă dinspre interior pot fi reduși cu deschiderea geamurilor, prin ventilații mecanizate și recuperatoare de aer automatizate și control al umidității.

Pot fi eliminați complet de anvelopante etanșe sau cu bariere de vapori la interior, astfel încât termoizolația va prelua doar condensul din atmosferă.

Dezavantajul unei camere etanșe este similar cu cel al unei saune sau al unei haine din plastic în care vom transpira fără deschiderea geamurilor sau a nasturilor de la haină.

O termoizolație care “respiră” va fi automat finisată cu un strat care să permită trecerea vaporilor sau cu ventilare și finisare la distanță de fața termoizolației. (fațadă ventilată)

Eliminarea condensului din termoizolație se va realiza cel mai corect cu o termoizolație “liberă” fără nicio folie “anticondens” aplicată peste, cel mult cu straturi de difuzie tip plasă, mai mult pentru protecția și susținerea plăcilor de termoizolație.

Între termoizolație și finisajul care va prelua apele pluviale sau meterorice (fațada sau învelitoarea), va exista un strat de aer de minim 4-5 cm.

Ce este bariera de vapori

Camera cu barieră de vapori, pe toate laturile, este o cutie ermetică prin care nu trec vaporii de apă.

Bariera de vapori este un material etanș și impermeabil. Poate fi o un perete compus din materie etanșă, o placare etanșă sau o folie aplicată la partea interioară a peretelui, un material sau o folie care nu lasă să treacă apa vaporizată de la interior spre exterior.

Scopul final al barierei de vapori este de a împiedica apariția condensului în perete sau între termoizolație și perete.

Condensul apare și trebuie să apară la partea exterioară a termoizolației sau în interiorul termoizolației cât mai spre exterior, pentru a permite evaporarea sau eliminarea acestuia în timpul condensării sau pentru evaporare-uscare, după trecerea perioadei de îngheț de la suprafața termoizolației.

Bariera de vapori este în esența ei o pungă etanșă, o pungă prin care nu trec vaporii de apă și nici aerul.

Condensul la anvelopante moderne VS pereți de zidărie piatră-cărămidă sau chirpici

Dacă va exista barieră de vapori la partea interioară, se va asigura ventilare manuală regulată sau ventilare mecanizată automată cu recuperator de căldura local sau centralizat.

Aceste tipuri de anvelopante etanșe sunt întâlnite la clădiri industriale, comerciale sau de depozitare.

Pot fi prevăzute cu recuperatoare de căldură, ventilare mecanizată sau cu atmosferă și presiune controlată. În acest caz nu este necesar ca peretele să respire.

Pentru casele noi sau vechi, se va monta o termoizolație care sa asigure transferul de vapori fără ca acești vapori să condenseze în perete. Condensarea se va face în masa termoizolației și nu intre termoizolație și perete.

Pentru un confort higrotermic, chiar și pentru o casă cu sisteme complexe pentru aport de aer proaspăt, vaporii de apă din perete vor putea fi eliminați la exterior prin termoizolație sau la interior prin ventilarea și încălzirea încăperilor.

Mai departe vă recomand articolul despre dilema: pod sau mansarda?

www.urbanambition.ro/pod-sau-mansarda