Fundația se face în două principale moduri: “ca la carte” sau “improvizat”.
Fundația ar trebui să se facă “după carte” în urma unui proiect tehnic realizat de un inginer de rezistență structurală și a unui studiu geotehnic.
Spun “improvizat” deoarece o mare parte a fundațiilor pentru case pe parter sau parter cu un etaj au fost realizate de meșteri sau constructori, fără detalii sau un plan de fundații desenat de inginerul structurist.
O altă mare parte din aceste case sau anexe gospodărești au fost realizate fără autorizație de construire sau proiect tehnic.
Fundațiile pentru casele populare realizate în regie proprie
Cel mai simplu mod de a realiza o fundație este de a turna beton într-o săpătură pe sub tot conturul pereților, folosind pe post de cofraj pereții săpăturii.
Fundația din beton poate fi fără armătură sau nu poate fi cu armătură. (Fundația cu armătură se numește elastică, cea fără armătură se numește rigidă.)
Peste fundația de beton turnat în săpătură se realizează un soclu de beton armat. În multe cazuri această armătură a soclului este subdimensionată, chiar dacă detaliul de fundație spune exact cum se armează și soclul, aceste detalii sunt de cele mai multe ori nerespectate. Nu se respectă o rețetă constantă a betonului, grosimea armăturilor, numărul armăturilor și modul de dispunere a acestora.
Schiță cu cea mai populară și simplă metodă: Se toarnă fundația direct pe pământul săpat, la lățimea unei cazmale sau a unei mici cupe de la un miniexcavator. De cele mai multe ori această fundație nu este armată și nu se sapă suficient de adânc pentru a ajunge sub linia de îngheț.
În lipsa unui proiect, este la noroc dacă pământul bun de fundare este atins cu acea adâncime și lățime de săpătură. A doua zi, peste fundația întărită, se cofrează și se toarnă soclul cu armături alese de meșterul constructor, alese empiric sau dintr-un alt proiect la care a mai lucrat sau de la vecinul.
De regulă nu prea se hidroizolează contactul dintre soclu și fundație și foarte rar se ancorează soclul de fundație. La fel de rară este hidroizolarea soclului și termoizolația care se oprește brusc pe pământ deasupra fundației. Uneori se prevede pe peretele dinspre exteriorul săpăturii un rând de plăci de polistiren extrudat cu rol de termoizolare rapidă a fundației, fără cofraje și fără lipire, fixate doar de betonul care le împinge în pământ (nu este soluția ideală)
Fundația la terenuri în pantă
Situația se complică atunci când avem terenuri în pantă sau soluri instabile. La fel de complicat va fi pentru clădirile cu două sau mai multe etaje.
https://www.urbanambition.ro/casa-cu-demisol-in-panta/
Pentru case sau clădiri realizate pe parter sau parter cu un etaj, s-a considerat că eventualele complicații au impact mai mult ca aspect estetic și de degradare mai rapidă a elementelor structurale ale fundației.
Elemente componente fundație
Fundația este compusă din două elemente principale: elementul care descarcă pe pământul din săpătură și soclul care preia pereții sau planșeul.
Fundația poate fi realizată fără armătură. Soclul se va realiza obligatoriu cu armătură și se va ancora de fundație cu elemente de armătură.
Fundația va fi mai lată: ca o talpă care nu lasă casa să se scufunde. Soclul va fi mai îngust, la dimensiunea zidăriei sau suficient de lat pentru a putea fi armat (minim 15-20 cm).
Fundația din stânga este fără armătură. Soclul este armat și ancorat în fundația nearmată. Fundația din dreapta este armată împreună cu soclul. Armăturile pot fi separate, dar legate între ele.
Tipuri de fundații populare:
- Fundațiile cele mai simple sunt cele continue fără armare, cu cofrare doar la soclu.
- Fundații continue cu armare, cu cofrare doar la soclu.
- Continue cu armare, cu cofrare, cu hidroizolare și termoizolare până la talpă.
- Continue cu îngroșări în dreptul stâlpilor, la aceeași adâncime
- Fundație cu grinzi de fundare legate de fundații izolate în dreptul stâlpilor sau a diafragmelor
- Fundații fără grinzi de fundare, doar cu fundații izolate în dreptul stâlpilor.
- Fundații tip radier general
Cea mai simplă și populară fundație este fundația continuă, pe conturul pereților portanți. Grinda sau soclul de fundare din interiorul poate exista fără fundați sub ea dacă peretele respectiv nu este portant.
Aici avem o fundație cu elemente izolate în dreptul fiecărui stâlp. Poate fi o fundație continuă care unește elementele izolate de fundare sau poate fi fără fundație continuă, doar cu soclu sau grinzi de fundare
Fundație cu elemente izolate, cu sau fără soclu, cu placa legată de stâlpi sau separată
Fundație tip radier general. Partea de jos a radierului va fi sub limita de îngheț, la cota pământului bun de fundare, conform proiect structural și studiu geo. Poate fi o variantă bună în cazul în care avem subsol sau demisol, fața de sus a radierului va avea rol de suport al pardoselii. Pentru fundații la clădiri fără subsol sau demispl, acest tip de fundație nu este economic
Placa se poate lega sau se poate separa de soclul de beton armat. Avantaj la separare este că se poate termoizola și se rupe puntea termică dintre soclu și placa de beton a parterului.
Îndepărtarea locală a pământului, strict pentru cofrare naturală a fundației cu ajutorul pământului natural și se lasă loc de lucru pentru cofrarea soclului cu cofraje din lemn sau cofraje speciale.
Fundația din stânga înghite mai mult beton și presupunem că este nearmată și are că nevoie de un soclu mai mic. Fundația din dreapta are mai puțin beton, presupunem că este armată și necesită un soclu mai înalt. Care variantă este mai economică?
Răspunsul este în proiectul de structură și în resursele de care dispuneți. Este mai avantajos să folosesc mai mult beton sau mai multe armături și cofraje la soclu cu manopera aferentă?
Acest detaliu este posibil, dar nu este conform cu detaliul generat de un proiectant. Este un detaliu folosit aproximativ pe multe șantiere în regie proprie. Am văzut cazuri de fundații săpate aproape la lățime soclului, în loc de minim 50-60 de cm lățime, s-a săpat la o lățime în jur de 40 de cm, ceea ce chiar și la nivel empiric este insuficient pentru o casă. Chiar și cu armarea fundației, este prea mică talpa de preluare a încărcărilor, mai ales dacă va fi o mansardă sau un etaj peste acel parter.
O soluție neoficială poate fi îngroșarea – lățirea fundației chiar dacă armătura este pentru lățimea soclului
O variantă rapidă și improvizată este de prelungire a armăturii soclului pe toată adâncimea fundației, rezultând un fel de fundație parțial armată.
Soclul va fi de beton armat
Soclul se poate opri la nivelul plăcii de la parter, se poate ridica în anumite condiții peste cota zero sau se poate prelungi pe înălțimea unui nivel, înlocuind peretele, devenind un soclu-perete.
Un soclu obișnuit are rolul de a face legătura între zidărie și elementul de fundație care conține talpa.
Despre tipuri și importanța soclului relaționat cu planșeul și fundația, am scris în acest articol: https://www.urbanambition.ro/soclu-casa/
Riscurile construirii unei fundații fără proiect structural
Detaliul de fundație, cerut la autorizația de construire, cuprinde elementul fundației și soclul de beton armat, până la nivelul plăcii de la parter.
Casele sau anexele pe parter și parter cu maxim un etaj pot intra în o categorie de importanță redusă, categoria D de importanță.
Încadrarea se face și în funcție și de prevederile regulamentului de urbanism (casă în oraș, central, zonă protejată șamd vs. casă în mediu rural sau periurban.)
Nu a existat strictețe în acest sens pentru aceste clădiri mai puțin “importante” deoarece riscurile de prăbușire din cauza realizării incorecte a fundațiilor sunt mai reduse. Cu toate acestea scrise aici, vă avertizez că sunteți obligați să realizați fundațiile în urma detaliilor realizate de inginerul structurist.
Riscuri sunt și cele legate de apariția în timp a crăpăturilor mai mari sau mai mici pe pereți și chiar înclinații subtile ale clădirii, unele înclinații fiind vizibile cu ochiul liber.
Înclinațiile apar de la tasarea inegală a pământului de sub fundație, adâncimea insuficientă a fundației față de cota de îngheț, dimensionarea incorectă a fundației. Toate aceste cauze se nasc în lipsa unui proiect structural al fundației.
Sunt șanse mari ca o casă realizată fără un proiect de fundații să nu prezinte probleme vizibile dacă este noroc cu pământ bun în teren și dacă meșterul supradimensionează fundația.
Soluții bune de fundații aplicate unde nu trebuie
Am întâlnit cazul unei case realizate fără proiect, pe fundație tip radier general, după ce proprietarul a lucrat în Italia la acest sistem de case potrivit pe terenurile din țara respectivă, s-a gândit că poate fi aplicat și la terenul lui din România. Casa nu s-a fisurat și nu s-a înclinat la o inspecție vizuală. Da, s-a băgat enorm de mult beton în respectiva fundație. S-a respectat adâncimea de fundare și caracteristica de alunecare a terenului care era și puțin în pantă? Vom vedea pe parcurs..
O construcție sau o casă modernă nu se va putea lăsa la voia norocului sau a întâmplării, dacă se dorește o bază stabilă a construcției. La pereți se mai poate umbla, la fundație este mai greu.
Dimensionarea fundației pentru viitoare extinderi
Un alt aspect foarte important privind supradimensionarea prin proiect a fundației este pentru cazul în care se dorește o extindere prin supraetajare. Se va dimensiona prevăzător structura din parter, nu doar fundația.
Dacă terenul este în pantă sau se află pe maluri de lacuri, râuri și pârâuri, pe terenuri dispuse la alunecări sau ruperi, casa se poate prăbuși sau aluneca. Chiar dacă fundația susține casa, pământul de sub această fundație fiind instabil, va duce la compromiterea parțială sau totală a clădirii.
Fundații de garduri la fel ca pentru case
Vă recomand ca pentru garduri sau porți de acces automatizate să vă duceți cu săpătura pentru casă sub cota de îngheț, la fel ca la fundația casei. Dacă nu se trece de sub cota de îngheț, apa de sub fundație mișcă stâlpii porților de acces, chiar dacă sunt de beton armat, se vor deplasa de pe poziție și vor deforma elementele gardului și ale porții de acces.
Un gard sau o împrejmuire de incintă cu porți grele de acces, este recomandat să fie realizat tot în urma unui detaliu de structură prin fundația gardului.
https://www.urbanambition.ro/cum-se-face-un-gard/
Ce conține proiectul de autorizare pentru fundații
Proiectul de autorizare nu ne obligă să avem planuri de nivel sau plan detaliat de fundație pentru construcții obișnuite, în schimb ne ajută secțiunile obligatorii prin fundație. Detaliile de fundație sunt realizate conform cu studiul geo, după planurile de arhitectură și conform cu planul de amenajare a incintei.
Aceste detalii prin fundație sunt suficiente pentru a ști cât de lată și cât de adâncă se face săpătura și fundația.
Dacă vom avea un singur detaliu de fundație, înseamnă că fundația va avea aceeași adâncime pe tot conturul pereților.
Fundațiile obișnuite se complică dacă avem terenuri în pantă sau dacă sunt necesare lucrări de hidroizolare, drenaje și termoizolații. Lucrările de termoizolare și hidroizolare pe tot conturul fundațiilor ne obligă să nu mai putem folosi doar pământul pe post de cofraj, fiind necesare cofraje pentru turnarea fundațiilor, nu doar pentru turnarea soclului.
Supradimensionarea armăturilor în lipsa proiectului și a certificărilor clare
De frica armăturilor de calitate slabă cu proveniență dubioasă, unii constructori supradimensionează elementele de armare, în special la elementele de planșee sau console.
O aglomerare de elemente de armare poate duce la o pătrundere deficitară a părților de beton și a vibrării corecte.
Ideal e să cumpărați fier-beton din surse sigure, cu recomandări și certificări, pentru a nu aglomera elemente de armare care aduc costuri de achiziție și manoperă suplimentară.
Instalațiile de sub placă și cele care trec prin fundație
Este important să nu ne apucăm să spargem fundația și să rupem armăturile după turnarea și întărirea betonului. Se vor lăsa locuri de trecere a conductelor și cablurilor prin cofraj sau printre armături.
Planul cu instalațiile de sub placă este esențial înainte de realizarea cofrajului.
Conductele și cablurile vor fi protejate în procesul de turnare și execuție a betonului, vor fi înglobate local sau pe toată lungimea în căptușeli realizate din cofraj, benzi de etanșeizare și din alte conducte mai groase pentru protejare.
Împământarea prin fundație
Împământarea electrică va putea fi prevăzută și în cadrul fundației. Înainte de turnare se va amplasa banda metalică și țărușii pentru împământare. Montajul platbandei și al țărușilor se va realiza prin fixare mecanică, fără sudură. Împământarea se va realiza după indicațiile unui specialist, electrician autorizat.
Termoizolarea și hidroizolarea fundațiilor
Dacă fundațiile sunt foarte adânci, este suficientă termoizolarea doar a soclului.
Nu se va exagera cu hidroizolarea fundațiilor dacă terenul respectiv nu are probleme cu infiltrarea apelor. Este indicată în toate cazurile o hidroizolare a soclului și aplicarea termoizolației cât mai drept pe suprafața hidroizolației.
Dacă terenul este în pantă, peretele și fundația dinspre deal se va hidroizola și termoizola temeinic și va fi prevăzut drenaj la nivelul fundației și cel puțin un șanț betonat în fața trotuarului de gardă, pentru preluarea apelor pluviale.
Vă recomand articolul despre rolul soclului ca parte a fundație, dar și ca element arhitectural important cu impact major în modul de conformare a clădirii.
https://www.urbanambition.ro/soclu-casa/
