Casa cu demisol în panta este o casă parțial înconjurată de cota naturală a terenului.
Denumesc “ Casa cu demisol in panta “, un fenomen care nu este foarte clar pentru proiectanți și pentru autorități atunci când reglementează, privesc și percep o clădire care poate avea mai multe “parteruri”, cu subsol într-o parte și demisol în altă parte a clădirii.
Apariția mezaninului ca un “etaj fantomă” derutează și mai mult procedura de denumire și de identificare a nivelurilor supraterane ale clădirilor.
Cele mai interesante proiecte sunt cele cu case pe terenuri în pantă.
Pentru o casă cu un teren în pantă, este greu de spus dacă nivelul cel mai de jos poate fi considerat subsol, demisol sau chiar un parter parțial înglobat în panta terenului.
În funcție de amenajarea incintei, primul nivel situat la cota subsolului va fi perceput ca parter.
În acest articol schițez și despre cum denumesc englezii și americanii, nivelurile.
O casă cu parter și demisol, pe teren în pantă, poate fi percepută dinspre stradă ca o casă cu parter sau poate fi percepută din curte ca o casă cu parter și etaj, în funcție de direcția pantei pe teren și poziția pantei față de drumul de acces.
Despre case în pantă și tipuri de pante am scris aici: https://www.urbanambition.ro/case-in-panta-tipuri-de-pante

Denumirea nivelurilor pentru o clădire în pantă


Sistemul românesc de denumire și de identificare a nivelurilor supraterane ale unei clădiri este asemănător cu sistemul englezesc-britanic, sistem în care avem parter (ground floor), apoi primul etaj (first floor), al doilea, șamd.
Sistemul englezesc american de identificare și de denumire a nivelurilor supraterane mi se pare mult mai clar și mai lipsit de confuzii, în special când avem clădiri pe terenuri în pantă, clădiri cu accese la două străzi sau cu accese din două curți-incinte denivelate.
În sistemul american, primul nivel este parterul, al doilea nivel american este echivalent cu etajul 1 românesc, al treilea nivel este echivalent cu etajul doi românesc., șamd.
Pentru ambele sisteme, denumirea nivelurilor subterane este clară: subsol – basement level 1, basement level 2, șamd.
Confuziile și neclaritățile apar pentru niveluri care se desfășoară pe terenuri în pantă și la clădiri pe terenuri în pantă, cu accese din două străzi, la cote de nivel foarte diferite.
Diferența dintre un subsol și un demisol este mai greu de determinat pe un teren în pantă. Conform normativelor acceptate, dacă un nivel este ieșit mai mult de 50% din pământ, este considerat demisol. Despre diferența între subsol și demisol am scris aici: www.urbanambition.ro/diferenta-intre-demisol-si-subsol

Primul nivel al unei clădiri, pe un teren în pantă, poate fi considerat subsol pe o parte din nivel sau demisol pe o altă parte din nivel. Același nivel, tot pe teren în pantă, dacă are o fațadă sau mai multe expuse spre curți de lumină sau zone de acces, va fi perceput subsol dintr-o direcție și demisol din altă direcție.





Accesul pietonal se va face cu lift, cu scară interioară închisă și cu scară exterioară deschisă pe tot perimetrul curții, această scară va face legătura exterioară între curtea din față și curtea posterioară. Prin intermediul acestei legături exterioare se va face accesul suplimentar spre zona de zi.

Pe terenurile în pantă, cheia pentru determinarea înălțimii maxime a unei clădiri va fi dată de cota străzii principale de acces, distanța față de stradă a clădirii și înclinația clădirii.
Pentru terenuri plate, dar dificile ca perimetru, cu laturi neregulate și calcane – vecinătăți dificile, se solicită documentații de tip PUD. Consider că, așa cum pentru aceste terenuri dificile în plan orizontal se solicită PUD, la fel, pentru terenuri dificile în plan vertical, cu topologii neregulate, să se solicite un studiu urbanistic de altimetrie.
În special pentru funcțiuni publice sau private de interes public (hoteluri, restaurante și alte funcțiuni comerciale), să existe aceste studii de altimetrie și sistematizare verticală a incintei în raport cu incintele și clădirile vecine adiacente, în raport cu cele posterioare și cele de peste drum, relația cu peisajul urban sau natural afectat-valorizat.
Nu ne mirăm atunci când vedem incinte cu pante foarte mari, cu pericol de alunecare sau rostogolire, neînsoțite de trepte, platforme inundate la fiecare ploaie, parapete și împrejmuiri agresive între incintele diverselor spații comerciale vecine, lipsa unui trotuar de gardă sau a unei promenade continue pentru “shopping” sau plimbare.
Un nivel parțial subteran și parțial suprateran, poate fi considerat parter dacă accesul principal și strada principală este sunt în cote de nivel apropiate.
Ca să fie confuzia și mai mare, avem de la francezi și germani încă un “nivel fantomă” denumit mezanin. Acest nivel este situat imediat peste parter și e ca un fel de supantă închisă pe toate laturile. Uneori, aceste mezaninuri, dacă sunt parțiale, au supante sau cursive în extensia lor, deasupra parterului. Despre supanta am scris aici: www.urbanambition.ro/dormitor-etajat


