Vrei să construiești și te întrebi care este diferența între o casă cu demisol sau o casă cu subsol.
Care dintre cele două variante este mai bună, casa cu demisol sau cu subsol?
O casă cu demisol e un fel de casă cocoțată pe un soclu foarte înalt sau un fel de culă (locuință istorică semi fortificată).
Casă va fi considerată cu demisol dacă va ieși cu cel puțin jumătate din înălțimea încăperilor peste linia cotei de înălțime a curții (peste cota teren amenajat CTA). A nu se confunda demisolurile cu subsolurile foarte ieșite peste CTA.
Principalul dezavantaj la o casă cu demisol este că vom avea trepte în dreptul fiecărei intrări de acces în parter.
Accesul la un parter, amplasat pe un subsol, se face mult mai ușor, cu zero sau câteva trepte față de treptele necesare pentru a accesa un parter cu demisol.
Este interzisă înălțarea curții totală sau parțială (incintei) cu umplutură sau alte platforme pentru a ajunge la cota parterului.
Un alt important aspect în alegerea dintre o casa cu demisol sau cu subsol este cota (înălțimea) de amenajare a terasei sau a incintei față de cota finită a parterului.
Pentru anumite situații cu terenuri în pantă, se pot admite înălțimi mai mari pentru împrejmuirile și terasele rezultate pentru regularizarea incintelor, după cum am desenat aici: https://www.urbanambition.ro/case-in-panta-tipuri-de-pante/
Treptele și podestul de acces
Accesul în casa cu subsol este mult mai facil. Amenajarea incintei este mai armonioasă.
Conform majorității regulamentelor de urbanism, nu se admite ridicarea (umplerea) curții la o cotă mai mare de cca. 45 cm față de cota medie a trotuarului străzii.
O casă cu demisol, pe un teren drept, fără pantă importantă, va avea un pachet de trepte la accesul principal dinspre stradă.
Aceeași casă va avea aproximativ același pachet de trepte și către curtea din spate sau curtea laterală.
Acest pachet de trepte va fi prevăzut obligatoriu cu un podest de primire la partea superioară, în fața ușii, (în fața porticului sau a vestibulului de acces în casă).
Nu se vor duce treptele direct în ușă, se va lăsa un podest în fața ușii, cu lățimea și lungimea de minim 120 cm.
Podeste prelungite sau extinse
În anumite condiții urbanistice și de amplasament, pentru locuințe colective, podestul respectiv se poate continua pe una sau mai multe din laturile casei într-un fel de cursivă sau portic supraînălțat de legătură cu accesul de la curtea din spate sau cu alte accese în clădire sau apartamente.
Se pot admite acest tip de podeste pentru o locuință colectivă sau semi-colectivă, pe terenuri generoase în cadrul ansamblurilor din aceeași categorie.
Nu se pot admite aceste tipuri de podeste în cadrul zonelor de locuințe individuale.
Pentru locuințele individuale cu demisol, podestul treptelor se va limita strict în fața vestibulului de intrare principală și în fața accesului secundar.
Trepte peste trepte și rampe nefuncționale la instituții publice
Treptele suplimentare pot fi inestetice, deranjante și obositoare pentru persoanele mai în vârstă sau pentru cele cu dizabilități
Multe din clădirile publice mai vechi, dar și unele noi din marile și micile orașe, au fost prevăzute cu demisol înalt sau foarte înalt.
Unele dintre aceste clădiri istorice sau moderne sunt prevăzute cu scări monumentale și arhitectură impresionantă.
Din păcate, aceste trepte sunt nepractice pentru o comunicare și o accesibilitate modernă și prietenoasă cu toate categoriile fizice și de vârstă.
Multe din aceste trepte sunt prevăzute cu rampe abrupte, nepractice și nefuncționale, pentru o conformare de formă și incompletă la cerințele moderne de mobilitate și accesibilitate.
De ce ne-am construi o casă cu demisol pentru a urca în fiecare zi, poate de mai multe ori pe zi, acest pachet suplimentar de trepte?
Un răspuns ar fi: nu pentru locuințe individuale, poate pentru alte funcțiuni sau tipuri de clădiri cu acces din cursive extinse comune, dacă acel demisol va fi accesat în fiecare zi de alți utilizatori cu acces direct din stradă sau din curte – incintă, pentru acces facil în spații tehnice, parcaje, spații de servicii sau comerț.
În clădirile publice (de stat sau private) moderne accesul se face la nivel, fără trepte sau mici denivelări care să creeze pericol de împiedicare.
Eventualele denivelări la frontul delimitării între zonele auto și pietonal se fac cu mici denivelări teșite și diferențiere prin finisaj diferit marcat pentru aleile sau traseele pietonale.
Se va evita bitumul pe zonele pietonale, se vor folosi pavele, mozaicuri sau betoane armate și amprentate inclusiv pe zonele rutiere unde se dorește o reducere a vitezei de circulare a automobilelor.
Pe zonele de incinte cu diferențe de nivel, eventualele pachete de trepte vor fi cât mai retrase de proximitatea accesului și vor fi însoțite de rampe pentru cărucioare și biciclete.
De ce nu demisol pentru o casă?
Un dezavantaj al caselor cu demisol este masivitatea suplimentară: scade gradul de însorire și, în cazul unui etaj sau a unei mansarde, casa poate deveni disproporționată ca raport între lungime și lățime, apare cocoțată și supraînălțată pe acel demisol.
Dacă tragem linie și analizăm avantajele și dezavantajele demisolului, pentru o locuință individuală, existența acestuia nu are nicio justificare.
Nu recomand construirea unui demisol pentru o locuință individuală. Recomand folosirea unui subsol, nu foarte ridicat, cu geamuri la zona superioară sau geamuri în curți engleze sau curți de lumină extinse. https://www.urbanambition.ro/curte-de-lumina/
Repet, demisolul este acel nivel ieșit mai mult de jumătatea lui peste linia terenului amenajat.
De exemplu, o încăpere cu înălțimea liberă interioară de cca 3 metri, dacă iese 1.5 m din pământ – este subsol, doar dacă iese 1.6 metri -este considerată demisol.
Delimitările cu proporțiile cuprinse la normativ, cu exemplul celor1.6m și 1.5 m, generează confuzii între subsol și demisol, unele subsoluri foarte ridicate părând a fi demisoluri și unele demisoluri semănând cu niște parteruri puțin scufundate. https://www.urbanambition.ro/diferenta-intre-demisol-si-subsol/
Demisol sau “parter scufundat”
După cum am scris și în acest articol, subsolul ar trebui să fie considerat nivelul aflat sub cota terenului amenajat, iar restul de niveluri mai mult sau mai puțin ieșite din pământ să fie considerate demisoluri.
Conform cu normativul de P118 (normativ siguranță la foc construcții) și cu limitele impuse prin regulamentele de urbanism, un nivel va fi considerat subsol doar dacă NU va ieși peste cota terenului amenajat, la maxim 45 de cm. orice nivel care va depăși 45 de cm va fi considerat demisol sau “parter scufundat”.
Cu vechea dar și cu noua mea “definiție” a demisolului și a subsolului, am întâlnit în proiectare și execuție demisoluri foarte ridicate și foarte apropiate de cota terenului amenajat, demisoluri care seamănă cu un fel de parteruri scufundate, par a fi niște parteruri greșite prin concept și execuție, ca și cum strada și trotuarul ar fi fost turnate și supraînălțate după realizarea nivelului respectiv rămas “scufundat”
Pentru a evita scenariul de confuzie a demisolului cu un parter scufundat, cred că înălțimea demisolului ar trebui să fie la maxim două treimi din înălțimea încăperii, iar dacă trece de două treimi, să se numească “parter scufundat”, “parter cufundat” sau “parter afundat”
Câteva trepte pentru un subsol și pentru parterul afundat
Chiar și pentru un subsol mai ridicat de 45 de cm, va fi nevoie de un podest intermediar cu treaptă sau trepte suplimentare.
La fel și pentru parterurile afundate, va fi nevoie o zonă de racord între curte și placa afundată, racord realizat cu câteva trepte și podeste la interior sau la exteriorul clădirii.
Casa clasică și designul sigur
O casă clasică și estetică nu va avea un soclu mai mare de cota menționată mai sus (în jur de 45 de cm).
În acest mod, se pot prevedea mai ușor rampe suplimentare de legătură cu incinta și cu podestul de acces, rampe mai scurte și cu pantă acceptabilă de 8%.
Despre amenajarea unei incinte și rampe de legătură, am scris aici: https://www.urbanambition.ro/amenajare-curte/
Terasa de peste demisol intră la retrageri
Problema cu demisolurile la terenurile plate este că accesul de la cota zero a parterului la cota curții și a terasei se va face cu podest, trepte extinse și voluminoase.
Dacă se dorește o terasă la cota zero, peste 45 de cm față de cota trotuarului, aceasta va intra în limitele retragerilor, în area aedificandi, cu impunerea de construire de pereți-parapeți laterali pentru obturarea vederii laterale către vecinătăți dacă retragerile sunt mici față de limitele laterale de proprietate, în funcție de regulamentul de urbanism.
Cu alte cuvinte, dacă vreți să faceți un parter ridicat și o terasă sau curte foarte înaltă față de cota trotuarului public (tot ce trece de 45 de cm) se va impune o retragere a terasei la jumătate din înălțimea clădirii față de gard. Și în acest caz se respectă cadrul maxim al retragerilor posterioare-frontale și laterale.
O terasă foarte înaltă, peste nivel demisol, intră într-un regim similar cu cel al teraselor de la etajele superioare.
O terasa circulabilă, peste nivelul demisolului va intra la POT și CUT, va avea retrageri ca orice parte a construcției obișnuită.
Pentru case cu terenuri în pantă datele problemei de amenajare a unei incinte se schimbă total.
Despre tipuri de pante am scris aici: https://www.urbanambition.ro/case-in-panta-tipuri-de-pante
Diferenta intre Demisol si Subsol
https://www.urbanambition.ro/diferenta-intre-demisol-si-subsol/
