Home Arhitectura Diferenta intre Demisol si Subsol

Diferenta intre Demisol si Subsol

Diferența între Demisol și Subsol

2213
0
diferenta intre demisol si subsol casa pe barca casa pe apa

Diferenta intre Demisol si Subsol este dată simplist de adâncimea relativă la care este “îngropat/scufundat” sub pământ un nivel al unei construcții.

Prevederile legale sunt destul de subțiri și prevăd diferențierea doar ca un raport între partea scufundată și partea de la suprafață, fără să existe nicio referire față de cota maximă la care poate ieși un subsol sau un demisol din pământ.

Conform Normativului P 118-99 din 1999, nivelul de măsurare este descris ca “nivelul terenului (carosabilului) înconjurător”.

Este specificat, în normativ, dacă valoarea înălțimii libere nu trece sub pământ cu mai mult de jumătate din înălțimea acesteia, acesta este considerat Demisol.

Descris și în alt mod, dacă pardoseala este situată cu mai mult de jumătate din înălțimea liberă sub nivelul terenului amenajat, este considerat Subsol.

O Casa ca un Vaporaș

diferenta intre demisol si subsol doua case pe barca plutitoare
“Casa Vapor” din stânga este ridicată cu încăperea de jos peste nivelul apei si se va considera Demisol. Casa din dreapta este trecută mai mult de jumătate sub nivelul apei și va fi considerată subsol.

Imaginați-vă că o clădire este ca un vaporaș care în loc să plutească pe apă, plutește pe pământ.

Plutirea se poate face la nivelul apei ca o plută foarte puțin scufundată cu mici fundații (asta înseamnă clădire fără subsol sau demisol) sau scufundată mai mult, ca un vaporaș, cu un corp/carenă parțial sau total sub nivelul pământului/apei. (înseamnă clădire cu subsol sau demisol)

Dacă această carenă este scufundată mai mult de jumătate sub nivelul apei, este considerată subsol, dacă este la jumătate sau mai ridicată, este considerată demisol.

Umplutura sau săpătura din sistematizare poate face diferența

În funcție de amploarea straturilor sau săpăturilor pentru Sistematizare și Amenajare, rezultă cota minimă de la care se măsoară gradul de îngropare al acestui nivel pentru a putea fi catalogat ca subsol sau demisol.

Greu de interpretat și diferențiat

Sunt greu de comparat, dar sunt instabile ca interpretare din partea autorităților și proiectanților care întâmpină o serie de dificultăți în interpretarea unor niveluri ale clădirii ca fiind subsol sau demisol, subsol parțial sau demisol parțial.

Parter cu pardoseala foarte înaltă

diferenta intre demisol si subsol trei case cu trei ferestre rotunde
Casa din stânga este prevăzută cu demisol și cu acces, pe trepte multe, destul de anevoios din incintă, rezultă un parter suspendat.
Casa din mijloc poate fi considerată demisol dar și subsol în funcție de cât de adânc este acest nivel îngropat.
Casa din dreapta este prevăzută cu subsol cu sau fără curți engleze sau curți de lumină/ventilare.

Principala problemă de normare este că Demisolul nu are o limită a cotei intrados de sub placa (a plafonului) față de CTA, rezultând un “parter” care pornește de la o cotă foarte înaltă.
La fel de problematic este faptul că nici Subsolul nu are o limita a aceste cotei, rezultând situații în care un subsol, cu înălțimea libera de 6 m, poate ieși din pământ 2,99 m!….

Cum se măsoară

Cota de înălțime de la care se măsoară adâncimea de “îngropare/scufundare” corespunde cu nivelul cotei terenului sistematizat (CTS) sau al nivelului cotei terenului amenajat (CTA).


Listă cu linkuri despre Subsol și Demisol :



Indicii în normativul de Apărare Civilă

O specificare și un indiciu de bun simț care ar putea indica o posibilă cotă maximă a cât poate să iasă maxim un subsol din pământ, este cuprinsă în normativul pentru proiectarea adăposturilor civile (la punctul 13), unde scrie că se admite (cu prevederi speciale) cel mult un metru față de nivelul amenajat al incintei (față de CTA).

Specularea ieftină a indicilor urbanistici

Cu aceste subsoluri și demisoluri înalte se speculează și forțează regimul de înălțime și retragerile față de vecinătăți, după cum am scris și în acest articol: https://www.urbanambition.ro/mintire-pot-retrageri/

Drumul de acces pietonal ca reper principal

Un mare ajutor în clarificare constă în cazul în care există drum de acces principal (public sau privat) și trotuar finit amenajat adiacent sau pe limita proprietății.

Terenuri în Pantă, scufundate sau ridicate

Valurile de apă sunt greu de comparat cu valurile de pământ și foarte greu de comparat cu un val enorm de pământ sub forma unui teren în pantă sau al unui teren cu acces auto și pietonal aflat la diferență mare de înălțime/nivel față de cota terenului natural (CTN).

Amenajarea și stabilirea cotei accesului principal în clădire se vor face și în funcție de permisivitățile maxime privind sistematizarea terenului în raport cu vecinătățile (umpluturi/săpături, ziduri de sprijin, rampă/drum de acces).

Sunt situații, destul de uzuale, în care terenul natural este situat la o cotă mai joasă față de strada și trotuarul de acces dar și situații mai puțin uzuale în care terenul este în pantă și la cote foarte diferite față de acces. Aceste situații sunt provocări arhitecturale și inginerești considerabile.

Aceste cazuri pot genera acces și garare auto la cotă de nivel diferită de accesul pietonal liber și direct.

Accesul pietonal din spațiu de garare spre interiorul clădirii se poate face la cotă diferită direct în altă zonă sau etaj al clădirii sau/și prin elemente de racord și legătură cu accesul pietonal principal.
Elementele de racord pot fi lift, scară, rampă, tobogan*, etc.

Cine poate reglementa Clar această diferență

Prin voința Arhitecților Șefi, prin Certificatul de Urbanism și cel mai sigur prin Regulamentele Locale de Urbanism sau prin Hotărârile Locale ale Consiliilor Locale se pot reglementa asemenea lucruri de bun simț.

Adăpostul din Subsol

În contextul incertitudinilor și tensiunilor geostrategice și climatice dar și pentru siguranța personală suplimentară, recomand ca orice clădire nouă prevăzută cu subsol, chiar și unifamilială, să fie prevăzută cu un mic adăpost de protecție civilă și depozitare strategică pentru orice situații de urgență.

Ideal este ca placa de peste subsol să fie sub cota terenului. Adăpostul poate fi folosit, pe timp de pace, pentru depozitare și compartimentare ușoară.

Subsolul Smart

Un subsol decent și corect nu cred că are nevoie mai mult de un metru pentru eventuale ferestre de aerisire, curți de aerisire, curți engleze ample sau curți strict în dreptul ferestrelor.

Curțile engleze ample pot deveni locuri de luat masa sau zone amenajate cu vegetație, curți scufundate parțial sau total, cu racorduri in rampe spre restul curții, cu accese secundare sau chiar principale în clădire.

Subsolurile sau demisolurile supraînălțate contribuie și ele la specularea și mințirea Procentului de Ocupare al Terenului și al retragerilor față de limitele de proprietate, după cum am scris și în articolul din link: https://www.urbanambition.ro/mintire-pot-retrageri/