Care este legătura între PUG PUZ PUD și calitatea locuirii într-un oraș mic, mare sau sat. Densificarea greșit aplicată, lipsa bazelor de date, a resurselor umane și a puterii administrative. Explicarea unor termeni de Urbanism și linkuri utile.
Ordonanța de Urgență nr 51 din data de 21.06.2018
Ordonanța neputinței a recunoașterii faptului că autoritățile nu și-au făcut treaba și obligațiile față de oraș și față de cetățeni:
Ordonanța de Urgență care a pus “Capac” Actualizării / reînnoirii PUG-urilor
De ce nu s-au analizat cauzele acestei lipse de personal și a lipsei de acțiuni și bugetări pentru finalizarea planurilor de Urbanism Generale.
Cine este responsabil pentru acest dezastru privind amenajarea teritoriului din București.
De ce nu s-a terminat/actualizat PUG-ul, care este stadiul lui, cine blochează, cine nu își face treaba, cine nu a prevăzut bani în buget? au fost plătite echipele sau nu și-au făcut treaba aceste echipe de lucru pentru PUG?
Într-o zi din Iunie a anului 2018 s-a executat o ordonanță de urgență care prelungește agonia lipsei Planurilor de Urbanism General pe perioadă nelimitată.
Lipsa planului de Urbanism General (PUG) este acum încercată, încălcând legislația, cu neconformele planuri denumite “inedit” Urbanism Zonal “Coordonatoare” de Sector.
Aceste anomalii de PUZ-uri “coordonatoare” nu fac ce ar trebui să facă, adică să coordoneze PUZ-uri existente realizate in sector și NU să reglementeze un sector întreg.
Așa cum este precizat și în legea 350/2001, reglementarea doar prin PUG se poate face! sau prin PUZ-uri de parcelă/parcele cuprinse într-o zonă de studiu limitată strict pentru parcelele în cauză și cele vecine în corelare cu alte planuri de urbanism din zonă, profile de drumuri și Planul de Urbanism General.
PUZ-urile de parcelă fac derogare de la prezentul PUG. PUZ-ul de sector poate exista, dacă se dorește, ca un studiu oarecare sau o “propunere” de coordonare și NU de reglementare cu derogare aferentă.
Reglementările pot fi cuprinse detaliat doar de PUZ-urile de parcele și de zone aferente unor acte de proprietate. Cei care realizează aceste PUZ-uri coordonatoare au acte de proprietate pe tot sectorul 1? Doar prin PUG se pot realiza studii generale fără a prezenta aceste acte de proprietate în cadrul Proiectului de Urbanism.
Cred că această ordonanță încalcă flagrant drepturile cetățenilor de a beneficia de Planuri de Urbanism în termene clare, termene în care autoritățile să fie responsabilizate, auditate și trase la răspundere în cazul nerespectării acestor termeni.
Practic, cu această ordonanță seacă, halucinantă, s-a eliminat obligativitatea cerută la Nivel European dar și Național de realizare a acestor planuri de Urbanism Generale, inadmisibil și incredibil. Cine se va sesiza? Cine doarme? Cine sunt complicii?
Planul de Urbanism General (PUG)
PUG-ul este “Planul Mare” al unei Localități (Comună care include un sat sau mai multe sate, Oraș mic sau Oraș Mare).
Aceste localități sunt incluse în categoria Unităților Administrativ Teritoriale (UAT).
Planurile de Urbanism Generale se întocmesc doar pentru orașe și comune.
Pentru moment, pentru explicarea PUG, voi lua ca exemplu planul Bucureștiului și o să explic anumite caracteristici și problematici legate de acesta.
Regulamentul Local de Urbanism (RLU) este un fel de Memoriu aferent PUG. Aici sunt descrise restricțiile și permisiunile din zonele desenate pe planșele din PUG.
Zonele desenate în PUG se numesc Unități Teritoriale de Referinţă (UTR). Aceste zone pot fi amplasate în zone mai mici sau mai mari în funcție de omogenitatea terenurilor, a clădirilor, relief, peisaj, istorie, structură parcele în aceste zone, etc.
Link lista UTR-uri
Link harta/planșă cu UTR-uri
Fiecare Zonă cuprinde mai multe subcategorii, de exemplu Zona L include L1, L2, L3 și L4. Mai departe, zona L1 cuprinde zona L1a, L1b, L1c șamd.
http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_UTR.pdf
https://www.pmb.ro/orasul/harti/static/planul-urbanistic-general
De exemplu, mai jos, zona L2a, (zona unde avem case) va avea o limită și o denumire separată de zona M (zonă unde putem avea blocuri). O zonă (conform cu un UTR) este clar delimitată de alte zone care au alte tipuri de clădiri/terenuri,sau este delimitată de străzi principale sau obstacole naturale/relief.
Același tip de zonă (același UTR) se poate regăsi în mai multe amplasamente în cadrul orașului
Care este situația generală a PUG – urilor în țară
În cele mai multe cazuri, aceste Planuri de Urbanism Generale sunt realizate superficial, cu greșeli de redactare sau în calculele de indici și suprafețe. Majoritatea PUG-urilor nu sunt actualizate, expirate și prelungite în mod repetat, la fel cum se întâmplă și cu Planul de Urbanism General al Bucureștiului. Acum, PUG-urile sunt făcute să se bifeze pe hârtie întreruperea expirării acestora. Conținutul documentațiilor rezultate este rupt de indicii reali cadastrali, istorici, culturali și sociali.
În special în PUG-urile pentru localități mici, structurarea și zonificarea în Regulamentul Local de Urbanism (RLU) este făcută fără un standard clar pentru denumiri și ierarhie în documentație. Multe zone desenate pe planșe sunt tratate în RLU cu categorii confuze și amestecate/netructurate. În acest caz, regulamentul PUG București este bine structurat în ordonarea și denumirea zonelor. Cred că acest PUG poate fi luat ca un bun model din acest punct de vedere.
PUG -ul București
La fel ca și cel mai mare PUG din Romania, PUG- București, majoritatea PUG-urilor sunt întocmite pe suporturi cadastrale învechite și neactualizate (planuri pe hartie scanată) realizate/desenate manual, unele desene vechi de acum 50 de ani..
În loc să avem un PUG digitalizat, rezultă planuri pseudo-digitale pe care se desenează colorat și aproximativ, neintegrat în sistem gis/baze de date.
Dacă luăm ca studiu de caz PUG București, acesta este “in lucru” de mulți ani, din ce am înțeles, întârziat sau chiar blocat. Probabil ne confruntăm și aici cu management superficial/defectuos al contractului și al desfășurării/alocării proiectului și resurselor umane/financiare
Cum se poate îmbunătăți situația PUG – urilor
Planurile pentru localitățile mici pot intra mult mai ușor în proces de digitalizare completă.
Și pentru Pentru Localitățile mai mari dar care sunt cumva izolate de zonele metropolitane, la fel, se poate intra destul de ușor în sistem integrat, digitalizat.
Pentru viitoarele zone Metropolitane, mai mici sau mai mari, sub influența orașelor Cluj, Constanța, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu, Oradea, Suceava, samd. au nevoie de o strategie nu complicată dar complexă și bine pregătită.
https://ro.wikipedia.org/Zone_metropolitane
DESPRE ZONELE METROPOLITANE ÎN ROMÂNIA https://www.researchgate.net/publication/282286110_ZONELE_METROPOLITANE_IN_ROMANIA
PUG Zona Metropolitană București Ilfov?
Pentru cea mai mare Zonă Metropolitană, zonă sub influența Bucureștiului, este necesară o altă abordare, cu resurse sporite în privința procesării cantităților enorme de date neprocesate, necentralizate și nedigitalizate de când există unelte digitale.
Avem un oraș în care se concentrează o serie de funcțiuni care există în marile Zone Metropolitane din țară menționate mai sus, dar și anumite funcțiuni și obiective strategice care există doar în Zona București – un oraș Guvernamental cu funcțiuni și problematici actuale dar și moștenite absolut Titanice.
http://www.adrbi.ro/media/1250/pdrbi_2014_2020-_final_16_octombrie_crp.pdf
PUG – ul nu ar trebui niciodată finalizat dar trebuie să fie Actualizat în fiecare an
PUG-ul ar trebui să fie în permanență lucrat și centralizat, la început de un institut întreg cu sute de specialiști proiectanți și domenii conexe pentru cercetare permanentă în urbanism. Apoi, după ce se adună toate datele, de un departament cu un număr sporit din cadrul departamentelor cu specialiști din domenii Conexe Proiectării și Managementului Urban.
Nu cred că acest PUG poate fi întocmit realist doar prin externalizare totală către o firma sau mai multe, ca orice lucrare, firme mai mult sau mai puțin renumite sau cu experiență. Atragerea și contractarea expertizei acestor firme, din țară dar și din străinătate, este necesară dar nu oricum.
Urmărirea și atribuirea comenzilor ar trebui să se facă după un calendar și după o planificare detaliată. Externalizările ar trebui coordonate și gestionate de la centru, din cadrul acestui institut/departament public, în subordinea Primăriei Capitalei/Zonei Metropolitane.
PUG- București nu poate fi niciodată “terminat/predat”. Actualizarea, în mod normal, ar trebui făcută integrat în sistem digitalizat GIS (în timp real pentru diverse construcții noi) dar și actualizări majore pentru parcelări de mari dimensiuni sau introduceri în intravilan de suprafețe importante de teren. PUG-ul nu poate fi o simplă colecție de planșe colorate.
“Încâlceala” București – Ilfov
Bucureștiul nu este un oraș Oarecare, este un oraș “Capital”, cu perspective de înglobare de o și mai mare complexitate a zonei Metropolitane București Ilfov și parțial a județelor adiacente (Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Argeș și Dâmbovița. Este cel mai complex oraș și zonă din Romania, este o zonă cu probleme de infrastructură dar și de mediu multiple, este o zonă de interes Național la cel mai înalt grad.
În același timp, necesitatea unor reforme administrative pentru sectoare dar și pentru zonele Metropolitane. Toate aceste date se corelează cu baze de date privind cadastrul, evidența populației, traficul auto, poluare, grade de impozitare, etc.
Constituirea Zonei Metropolitane Bucureşti sau a Bucureştiului Metropolitan http://www.zmb.ro/?page_id=64
https://www.researchgate.net/publication/282286110_ZONELE_METROPOLITANE_IN_ROMANIA
Planul de Urbanism Zonal (PUZ)
Planul de Urbanism Zonal (PUZ) a apărut ca necesitate tocmai din cauza Vidului produs de lipsurile Planului de Urbanism General (PUG).
PUZ Se poate realiza pentru una sau mai multe parcele vecine/lipite sau întrerupte.
După cum am văzut în multe exemple cu ansambluri rezidențiale, documentații de tip PUZ sunt folosite mai mult sau mai puțin profesionist față de vecinătăți sau în lipsă de armonie cu dezvoltarea privind o scara mai mare.
De cele mai multe ori, aprobarea unor PUZ-uri se face fără să se țină cont de Comisiile de Urbanism (care oricum sunt consultative-neobligatorii conform legii).
Pentru anumite PUZ-uri, nu se poate trece de Comisiile de Urbanism fără a respecta recomandările acestora.
În majoritatea cazurilor, recomandările acestor Comisii de Urbanism sunt de bun simț și chiar utile pentru proiectanții PUZ-urilor.
Citind ce am scris mai sus, problema este că aceste Comisii, atunci când se dorește, sunt cumva ocolite, cu riscul extrem de crescut ca aceste PUZ-uri să treacă cu erori și probleme care nu țin de oportunitate, ci de probleme tehnice de circulații, estetică, rețele edilitare, dar și de consultare a populației.
La București “nu o întoarcem ca la Ploiești”
Planurile de Urbanism Zonale sunt tratate diferit în funcție de județ, de rigurozitatea sau aglomerarea în volumul de lucru al Fiecărei echipe a Arhitecților Șefi.
De exemplu, în Județul Prahova, PUZ-urile de Parcele sunt tratate ca Master Planuri – Planuri Detaliate de Amenajare a incintei pentru care, încă de la început ar trebui să știm, în mare, accesele în clădire, zonele tehnice, parcajele, spațiile verzi și conturul maxim al clădiri/lor amplasate în incintă/teren., etc.
Exemplul Județului Prahova nu se repetă la București sau la Ilfov (parțial) care sunt efectiv asaltați și aglomerați cu volume mari de lucrări, orașul și zona fiind în expansiune și dezvoltare accelerată.
Lipsa de dorință poate, lipsa de personal, dotări, strategie și bugetare a aparatelor de Autorizare și Control din București – Ilfov duc la o calitate slabă a lucrărilor de urbanism dar și de arhitectură, PUZ-urile fiind reprezentate pe planșe cu simple pete de culoare, câteva texte și cote.
La București – Ilfov, pe planurile urbanistice, în parcelele cu ansambluri de blocuri, de cele mai multe ori nu sunt trasate nici măcar aleile auto sau pietonale de circulație, nu sunt marcate parcajele, accesele în parcajele subterane, zonele tehnice, spațiile verzi și nici arborii și tipul acestor arbori.
Normal ar fi ca, pe lângă amenajarea detaliată a incintei la nivel de anteproiect pentru PT, să se ceară și un plan de subsol cu amenajarea parcajelor subterane, accese în aceste parcaje (pentru ansamblurile cu locuințe colective și parcaje comune la subsol).
Consultarea și Informarea Populației
Conform legii această consultare se desfășoară destul de discret/minimalist, singurul contact fizic cu locuitorii este reprezentat de un afiș care se atârnă de gardul terenului în cauză sau de un suport mai mult sau mai puțin special/neomologat, afiș care poate dispărea la scurt timp după ce a fost afișat.
În rest, foarte adânc în site-urile primăriei, destul de neprietenoase/neergonomice pentru public, sunt atașate documentele despre PUZ, documente cu proiectul dar și alte documente privind informarea cetățenilor.
Dacă pentru proiecte mici nu există elanul sau interesul crescut de informare, pentru proiectele mari sau foarte mari cu impact major asupra vecinătăților, se folosește fix aceeași procedură ca la proiectele mici.
Nu există consultări, suplimentare la lege, cu comunitatea. De cele mai multe ori comunitatea nu se exprimă sau nu există nicio voce și toate aceste proiecte trec fără nicio obiecție sau întârziere.
Problematic este atunci când, pentru proiecte de mare impact, comunitatea sau vecinii se opun total sau propun soluții mai mult sau mai puțin de compromis sau susținute tehnic. Pentru proiecte de mare impact, de obicei, comunitatea își dorește etape suplimentare de consultare autentică privind oportunitatea și tehnicitatea, nu doar un afiș expus pe un gard.
La București, pentru fiecare solicitare privind dimensiunile drumurilor propuse prin PUG, se fac cereri scrise și punct de vedere din partea Direcției De Circulații din Primărie.
Precoordonarea rețelelor se adună toate avizele de rețele desenate cu carioca de avizatori și apoi se înglobează într-un studiu de precoordonare realizat de un specialist cu litera G pe ștampilă cu drept de semnătură RUR. Acest studiu, împreună cu avizele ajung la direcția de precoordonare avize.
Pentru Precoordonare Rețelelor, la fel ca pentru profilele de drum, informație este nedigitalizată și se ia “la mână” pentru fiecare dosar în parte, pentru consultanță preliminară, de la Direcția Coordonare Reglementare Infrastructură (PMB-SPU)
PUZ – urile de Sectoare
Dacă pentru Orașul București avem “insuficientul” și “neterminatul” PUG, pentru Sectoare s-a inventat PUZ-ul de sector. Apariția acestui PUZ de sector este cauzată de “lipsurile” din PUG.
În vechiul și actualul PUG București sunt analizate destul de detaliat zone și subzone.
Cum este posibil ca pentru o comună amărâtă să se ceară obligatoriu PUG și, pentru Sectoare imense ca populație și suprafață, să se vină cu aceste PUZ-uri coordonatoare, niște documentații absolut contra naturii și contra bunului simț.
De exemplu, în PUZ-ul propus de sector 1 sunt băgate la grămadă zone cu țesut urban construit ca și cum ar fi parcele neconstruite.
În condițiile lipsei situației existente digitalizate și procesate, planul poate fi general, zonal sau detaliat.
Nu are cum să fie toate trei la un loc cum încearcă să fie prezentat în această încropeală denumită PUZ coordonator.
Așa cum nu poți să faci un plan coordonator de sector de autorizare a construirii tuturor locuințelor din sector, la fel, nu poți să faci un plan coordonator de autorizare a reglementării zonale pentru toate parcelele din sector.
Dacă PUG-ul tratează o zonă extinsă a orașului în relația și cu viitoarea Zonă Metropolitană București – Ilfov, PUZ -urile de sectoare ar trebui să aibă cel mult valoarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) și nu Plan rupt de context care dictează indicii Urbanistici de construire.
Dacă PUG-ul sau etapa/predarea respectivă din PUG nu poate detalia, legea spune că se vor detalia prin “PUZ”, NU prin “PUZ coordonator de Sector”.
Doar Planurile de Urbanism Generale sunt cele care ar trebui să dicteze Amenajarea Teritorială a unui sector de dimensiunea și puterea financiară a unui oraș mare.
Granițele actualelor sectoare sunt neactualizate și nepotrivite cu dezvoltarea actuală a orașului. Se discută de ceva timp de apariția arondismentelor sau districtelor care pot fi înglobate de actualele sectoare.
O problemă majoră este creată de întrepătrunderea mai multor sectoare în Zona Centrală și a inelului Central al Bucureștiului. În mod normal, această zonă ar trebui să facă parte dintr-un arondisment și sector separat.
Dacă luăm, din nou, exemplul sectorului 1, așa cum este el configurat acum, o mare parte din el poate cuprinde trei mari Arondismente, urmând a ceda doar o bucată care va intra în Arondismentul central (posibil sector 7).
Ținând cont de argumentarea privind starea anacronică a delimitărilor sectoarelor dar și a inconsistenței zonificărilor propuse prin RLU PUZ sectoare (Regulamente de Urbanism aferente acestor PUZ-uri), toate aceste PUZ-uri se pot transforma în PIDU -uri extrem de necesare pentru fiecare Arondisment în parte.
PIDU ZONA CENTRALA: http://www.centralbucuresti.ro/download/PIDU_BUCURESTI_OPTIMIZAT.pdf
Planul de Urbanism de Detaliu (PUD)
Anumite terenuri sau zone Reglementate prin PUG și PUZ pot fi studiate prin Planuri de Urbanism de Detaliu (PUD).
Rolul logic al PUD-urilor ar trebui să fie acolo unde avem terenuri cu geometrie atipică, terenuri cu multe calcane, terenuri cu clădiri existente și situații deosebite.
Prin PUD, normal ar fi să se detalieze toate aceste retrageri care nu au cum să fie stabilite prin PUG, terenuri și construcții care nu pot fi detaliate ca amplasament și retrageri prin PUZ de sector sau prin PUZ de parcelă.
Direct cu Autorizație de Construire sau cu PUD?
Terenurile sau situațiile clare sau neclare se pot Construi direct prin Autorizație de Construire (AC), conform cu prevederile din PUG.
Autorizația de Construire studiază clădirea din punct de vedere tehnic/arhitectural și nu din punct de vedere urbanistic.
Din această cauză, clădirile cu situații urbanistice/vecinătăți atipice au dreptul să treacă prin studii de Urbanism tip PUD.
În mod normal, aceste doua componente ar putea fi administrate de un aparat unic de Autorizare sub autoritatea Arhitectului Șef. Din păcate, bugetul și organizarea prezentă au separat în două componente separate autorizările clădirilor: arhitectural și urbanistic. Avem clădiri care nu trec prin Studii de Urbanism și Clădiri care trec prin studii de Urbanism (PUZ/PUD).
Majoritatea Terenurilor au opțiunea de a construi direct cu AC – cu sau fără studii PUZ/PUD. Diferența este că, prin trecerea acestor studii, pot rezulta parametri mai buni sau mai potriviți pentru terenuri.
Dacă am fi avut PUG -ul în permanență actualizat și digitalizat, majoritatea loturilor ar putea fi detaliate și asumate direct prin Autorizație de Construire asumată de Aparatul Arhitectului Șef spre comasarea aparatului de Urbanism cu cel de Arhitectură.
Avem situația în care pe același lot se pot realiza PUZ-uri multiple sau aceleași zone să fie studiate și intercalate și refăcute de mai multe ori fără a fi strânse într-un plan Centralizator de tip PUG.
Printr-un PUG actualizat, s-ar cuprinde dintr-o privire/click situația Urbanistică a fiecărui teren în parte și nu ar mai fi nevoie de Studii de Urbanism redundante, studii necentralizate care se suprapun și se repetă la nesfârșit. Dar, pentru asta, repet, e nevoie de un aparat destul de masiv la început, e nevoie de analiză, strategie și voință politică și administrativă.
Abuzuri de PUD?
În loc să fie folosite pentru studierea terenurilor cu forme atipice și calcane numeroase, PUD-urile sunt folosite chiar și pe terenuri simple, rectangulare. De foarte multe ori s-a constatat că aceste PUD-uri sunt folosite pentru retrageri cât mai mici față de limitele de proprietate și pentru profitul dezvoltatorilor în dauna viitorilor locatari dar și a vecinilor.
Chiar dacă se propun clădiri de trei sau patru etaje, prin unele PUD- uri se reglementează imoral și abuziv retrageri de 3 metri până la limita de proprietate.
Retragerea de 3 metri este obișnuită și decentă pentru înălțimi de parter plus maxim un etaj.
Unele clădiri cu mai mult de un etaj, de la aceste retrageri de trei metri, se iese, la fel de abuziv, cu balcoane de unu sau doi metri spre aceeași limită de proprietate.
După cum am vorbit și în articolul despre Ce este POT si CUT din acest link, consider că retragerile ar trebui considerate proiecția oricărui balcon sau terasă circulabilă sau necirculabilă.
După închiderea balcoanelor și transformarea acestora în spațiu de locuit, clădirea își mărește Procentul de Ocupare al Terenului și Coeficientul de Utilizare al Terenului
Probabil, prin acest fapt, am ajunge în situația în care să avem doar logii nu mai avem balcoane “false” care se închid și devin corpuri de clădire în consolă, după cum am scris în acest articolul https://www.urbanambition.ro/mintire-pot-retrageri
Din aceste speculări, interpretări și neclarități în lege rezultă un amalgam de nereguli privind însorirea/umbrirea, distanțele anti incendiu, lipsa de intimitate și blocarea accesului pompierilor sau autospecialelor în caz de incendiu.
În multe PUD-uri, locurile din parcare sunt pe hârtie și cele din subsol sunt ocupate cu anexe sau chiar funcțiuni de locuire. De aici rezultă mașini parcate pe trotuar, ocuparea domeniului public cu mașini parcate și rampe de acces în subteran care distrug circulația pietonală și continuitatea trotuarului.
Blocuri între Case sau Blocuri (Lipite) Între Blocuri?
Este clar că pe un țesut existent unde există locuințe individuale cu parter sau Parter plus un etaj nu se pot insera locuințe colective de tip bloc mic cu trei sau patru etaje, fără a se perturba grav intimitatea și confortul general privind aerisirea și însorirea.
Sistemul de Locuinte Colective “Blocuri între Blocuri” și “Blocuri între Case” cu geamuri și balcoane laterale trebuie stopat, după cum am scris și aici: https://www.urbanambition.ro/locuinte-colective-mici/
Densificare Haotică în Romania:
Alte abuzuri se fac în legătura și cu relația cu lățimea străzii: se eliberează avize, documentații de urbanism și Autorizații de Construire pentru blocuri de P+4 sau mai înalte care au acces din străzi de categoria a treia sau chiar străzi mai mici.
Densificare în Spania Locuințe Zonă Centrală:
Densificare Locuințe înalte Zonă Semi Centrală:
Densificare Locuințe joase Zonă Periferică:
În concluzie, planificarea urbanistică are nevoie de o regândire, resurse și voință politico-administrativă.
Digitalizarea nu se poate face de pe o zi pe alta și este nevoie de o perioadă de tranziție, de servere serioase dar și de personal care să actualizeze în permanență toată această informație digitalizată.
PUG București și alte initiative. Un interviu cu Adrian Bold, Arhitectul Șef al PMB:
https://www.youtube.com/watch?v=hx4tI70vJrI
Resurse referințe:
UAT: http://www.dpfbl.mdrap.ro/nr_uat-uri.html
Constituirea Zonei Metropolitane București http://www.zmb.ro/?page_id=64
https://www.researchgate.net/publication/282286110_ZONELE_METROPOLITANE_IN_ROMANIA
Articole din presă:
Capitala haosului architectural: https://www.mediafax.ro/capitala-haosului-architectural
Resurse de lucru:
Regulament Comasat PUG București: https://www.pmb.ro/orasul/harti/static/planul-urbanistic-general
Regulament Urbanism București pe zone:
- Planșa PUG: https://www.pmb.ro/orasul/harti/static/planul-urbanistic-general
- Tabel UTR: http://www4.pmb.ro/wwwt/pug/pugs/TAB2001X.htm
- Prescripții Dimensiuni minime Parcele: http://www.pmb.ro/prescriptii_generale.pdf
- Înălțimi vs dimensiuni Strazi: https://www.urbanambition.ro/wp-content/uploads/latime-strazi-intre-aliniamente-si-inaltime-cladire-tabel-01.jpg
- NORME METODOLOGICE din 26 februarie 2016
de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/176683 - Regulament general urbanism: https://legeaz.net/hg-525-1996-regulament-general-urbanism/
- Ordonanța de Urgență nr 51 din data de 21.06.2018 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/201847
Locuință Colectivă sau Individuală:
https://www.urbanambition.ro/locuinta-colectiva-sau-individuala/