Home Urbanism PUG PUZ PUD

PUG PUZ PUD

232
0
Bloc face umbra balcoane vedere in curtea vecinilor

Care este legătura între PUG PUZ PUD și calitatea locuirii într-un oraș mic, mare sau sat. Densificarea greșit aplicată, lipsa bazelor de date, a resurselor umane și a puterii administrative. Explicarea unor termeni de Urbanism și linkuri utile.

Planul de Urbanism General (PUG)

PUG-ul este “Planul Mare” al unei Localități (Comună care include un sat sau mai multe sate, Oraș mic sau Oraș Mare).

Aceste localități sunt incluse în categoria Unităților Administrativ Teritoriale (UAT).

Planurile de Urbanism Generale se întocmesc doar pentru orașe și comune.

Pentru moment, pentru explicarea PUG, voi lua ca exemplu planul Bucureștiului și o să explic anumite caracteristici și problematici legate de acesta.

Regulamentul Local de Urbanism (RLU) este un fel de Memoriu aferent PUG. Aici sunt descrise restricțiile și permisiunile din zonele desenate pe planșele din PUG.

Zonele desenate în PUG se numesc Unități Teritoriale de Referinţă (UTR). Aceste zone pot fi amplasate în zone mai mici sau mai mari în funcție de omogenitatea terenurilor, a clădirilor, relief, peisaj, istorie, structură parcele în aceste zone, etc.


Link lista UTR-uri

Link harta/planșă cu UTR-uri


Fiecare Zonă cuprinde mai multe subcategorii, de exemplu Zona L include L1, L2, L3 și L4. Mai departe, zona L1 cuprinde zona L1a, L1b, L1c șamd.

Planul Urbanistic General (harta) – Unităţi Teritoriale de Referinţă

http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_UTR.pdf

sumar principale zone unitati teritoriale de referinta pug bucuresti
Sumar principale zone Unități Teritoriale de Referință PUG București

http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/regulament_local.php

De exemplu, mai jos, zona L2a, (zona unde avem case) va avea o limită și o denumire separată de zona M (zonă unde putem avea blocuri). O zonă (conform cu un UTR) este clar delimitată de alte zone care au alte tipuri de clădiri/terenuri,sau este delimitată de străzi principale sau obstacole naturale/relief.

Același tip de zonă (același UTR) se poate regăsi în mai multe amplasamente în cadrul orașului

Zona L2a PUG Bucuresti explicare ce inseamna pug ce inseamna UTR unitate teritoriala de referinta
O zona(UTR L2a) conform PUG Bucuresti

Care este situația generală a PUG – urilor în țară

În cele mai multe cazuri, aceste Planuri de Urbanism Generale sunt realizate superficial, cu greșeli de redactare sau în calculele de indici și suprafețe. Majoritatea PUG-urilor nu sunt actualizate, expirate și prelungite în mod repetat, la fel cum se întâmplă și cu Planul de Urbanism General al Bucureștiului. Acum, PUG-urile sunt făcute să se bifeze pe hârtie întreruperea expirării acestora. Conținutul documentațiilor rezultate este rupt de indicii reali cadastrali, istorici, culturali și sociali.

În special în PUG-urile pentru localități mici, structurarea și zonificarea în Regulamentul Local de Urbanism (RLU) este făcută fără un standard clar pentru denumiri și ierarhie în documentație. Multe zone desenate pe planșe sunt tratate în RLU cu categorii confuze și amestecate. În acest caz, regulamentul PUG București este bine structurat în ordonarea și denumirea zonelor. Cred că acest PUG poate fi luat ca un bun model din acest punct de vedere.

PUG -ul București

La fel ca și cel mai mare PUG din Romania, PUG- București, majoritatea PUG-urilor sunt întocmite pe suporturi cadastrale învechite și neactualizate (planuri pe hartie scanată) realizate/desenate manual, unele desene vechi de acum 50 de ani..

Exemplu de plan cadastral desenat manual-nedigital al unei zone din București

În loc să avem un PUG digitalizat, rezultă planuri pseudo-digitale pe care se desenează colorat și aproximativ, neintegrat în sistem gis/baze de date.

Dacă luăm ca studiu de caz PUG București, acesta este “in lucru” de mulți ani, din ce am înțeles, întârziat sau chiar blocat. Probabil ne confruntăm și aici cu management superficial/defectuos al contractului și al desfășurării/alocării proiectului și resurselor umane/financiare.

Cum se poate îmbunătăți situația PUG – urilor

Planurile pentru localitățile mici pot intra mult mai ușor în proces de digitalizare completă.

Și pentru Pentru Localitățile mai mari dar care sunt cumva izolate de zonele metropolitane, la fel, se poate intra destul de ușor în sistem integrat, digitalizat.

Pentru viitoarele zone Metropolitane, mai mici sau mai mari, sub influența orașelor Cluj, Constanța, Timișoara, Iași, Brașov, Sibiu, Oradea, Suceava, samd. au nevoie de o strategie nu ușoară dar stabilă.

Zone Metropolitane conform cu legea nr. 351 din 6 iulie 2001

https://ro.wikipedia.org/Zone_metropolitane

DESPRE ZONELE METROPOLITANE ÎN ROMÂNIA https://www.researchgate.net/publication/282286110_ZONELE_METROPOLITANE_IN_ROMANIA

PUG Zona Metropolitană București Ilfov?

Pentru cea mai mare Zonă Metropolitană, zonă sub influența Bucureștiului, este necesară o altă abordare, cu resurse sporite în privința procesării cantităților enorme de date neprocesate, necentralizate și nedigitalizate de când există unelte digitale.

Avem un oraș în care se concentrează o serie de funcțiuni care există în marile Zone Metropolitane din țară menționate mai sus, dar și anumite funcțiuni și obiective strategice care există doar în Zona București – un oraș Guvernamental cu funcțiuni și problematici actuale dar și moștenite absolut Titanice.

http://www.adrbi.ro/media/1250/pdrbi_2014_2020-_final_16_octombrie_crp.pdf

PUG – ul nu ar trebui niciodată finalizat

PUG-ul ar trebui să fie în permanență lucrat și centralizat, la început de un institut întreg (poate cu sute de proiectanți și domenii conexe) și, apoi, după ce se adună toate datele, de un departament cu un număr sporit din aceeași specialiști din domenii Conexe Proiectării și Managementului Urban.

Nu cred că acest PUG poate fi întocmit realist doar prin externalizare totală către o firma sau mai multe, ca orice lucrare, firme mai mult sau mai puțin renumite sau cu experiență. Atragerea și contractarea expertizei acestor firme, din țară dar și din străinătate, este necesară dar nu oricum. Urmărirea și atribuirea comenzilor ar trebui să se facă după un calendar și după o planificare detaliată. Externalizările ar trebui coordonate și gestionate de la centru, din cadrul acestui institut/departament public, în subordinea Primăriei Capitalei.

PUG- București nu poate fi niciodată “terminat/predat”. Actualizarea, în mod normal, ar trebui făcută integrat în sistem digitalizat GIS (în timp real pentru diverse construcții noi) dar și actualizări majore pentru parcelări de mari dimensiuni sau introduceri în intravilan de suprafețe importante de pământ. PUG-ul nu poate fi o simplă colecție de planșe colorate.

“Încâlceala” București – Ilfov

Bucureștiul nu este un oraș Oarecare, este un oraș “Capital”, cu perspective de înglobare de o și mai mare complexitate a zonei Metropolitane București Ilfov și parțial a județelor adiacente (Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Argeș și Dâmbovița. Este cel mai complex oraș și zonă din Romania, este o zonă cu probleme de infrastructură dar și de mediu multiple, este o zonă de interes Național la cel mai înalt grad.

În același timp, necesitatea unor reforme administrative pentru sectoare dar și pentru zonele Metropolitane. Toate aceste date se corelează cu baze de date privind cadastrul, evidența populației, traficul auto, poluare, grade de impozitare, etc.

zona urbana functionala bucurestii noi
Zona Urbană Funcțională București

Constituirea Zonei Metropolitane Bucureşti sau a Bucureştiului Metropolitan http://www.zmb.ro/?page_id=64

https://www.researchgate.net/publication/282286110_ZONELE_METROPOLITANE_IN_ROMANIA

Planul de Urbanism Zonal (PUZ)

Planul de Urbanism Zonal (PUZ) a apărut ca necesitate tocmai din cauza Vidului produs de lipsurile Planului de Urbanism General (PUG).

PUZ Se poate realiza pentru una sau mai multe parcele vecine/lipite sau întrerupte.

După cum am văzut în multe exemple cu ansambluri rezidențiale, documentații de tip PUZ sunt folosite mai mult sau mai puțin profesionist față de vecinătăți sau în lipsă de armonie cu dezvoltarea privind o scara mai mare.

https://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-7701864-urbanism-bucuresti-cum-strivesti-casa-intre-trei-blocuri.htm

De cele mai multe ori, aprobarea unor PUZ-uri se face fără să se țină cont de Comisiile de Urbanism (care oricum sunt consultative-neobligatorii conform legii).

Pentru anumite PUZ-uri, nu se poate trece de Comisiile de Urbanism fără a respecta recomandările acestora.

În majoritatea cazurilor, recomandările acestor Comisii de Urbanism sunt de bun simț și chiar utile pentru proiectanții PUZ-urilor.

comisia de urbanism traseu avizare pug puz pud
Comisia de Urbanism și traseu avizare puz pud

Citind ce am scris mai sus, problema este că aceste Comisii, atunci când se dorește, sunt cumva ocolite, cu riscul extrem de crescut ca aceste PUZ-uri să treacă cu erori și probleme care nu țin de oportunitate, probleme tehnice de circulații, estetică, rețele edilitare, dar și de consultare a populației.

La București “nu o întoarcem ca la Ploiești”

Planurile de Urbanism Zonale sunt tratate diferit în funcție de județ, de rigurozitatea sau aglomerarea în volumul de lucru al Fiecărei echipe a Arhitecților Șefi.

De exemplu, în Județul Prahova, PUZ-urile de Parcele sunt tratate ca Master Planuri – Planuri Detaliate de Amenajare a incintei pentru care, încă de la început ar trebui să știm, în mare, accesele în clădire, zonele tehnice, parcajele, spațiile verzi și conturul maxim al clădiri/lor amplasate în incintă/teren., etc.

Exemplul Județului Prahova nu se repetă la București sau la Ilfov (parțial) care sunt efectiv asaltați și aglomerați cu volume mari de lucrări, orașul și zona fiind în expansiune și dezvoltare accelerată. Lipsa de dorință poate, lipsa de personal, dotări, strategie și bugetare a aparatelor de Autorizare și Control din București – Ilfov duc la o calitate slabă a lucrărilor de urbanism dar și de arhitectură, PUZ-urile fiind reprezentate pe planșe cu simple pete de culoare, câteva texte și cote.

La bucurești – Ilfov, în parcelele cu ansambluri de blocuri, de cele mai multe ori nu sunt trasate nici măcar aleile auto sau pietonale de circulație, nu sunt marcate parcajele, accesele în parcajele subterane, zonele tehnice, spațiile verzi și nici arborii și tipul acestor arbori.

Normal ar fi ca, pe lângă amenajarea detaliată a incintei la nivel de anteproiect pentru PT, să se ceară și un plan de subsol cu amenajarea parcajelor subterane, accese în aceste parcaje (pentru ansamblurile cu locuințe colective și parcaje comune la subsol).

Consultarea și Informarea Populației

Confrom legii această consultare se desfășoară destul de discret/minimalist, singurul contact fizic cu locuitorii este reprezentat de un afiș care se atârnă de gardul terenului în cauză sau de un suport mai mult sau mai puțin special/neomologat, afiș care poate dispărea la scurt timp după ce a fost afișat.

panou informare a cetatenilor proiect urbanism pug puz pud
Panou informare a Cetatenilor.

În rest, foarte adânc în site-urile primăriei, destul de neprietenoase/neergonomice pentru public, sunt atașate documentele despre PUZ, documente cu proiectul dar și alte documente privind informarea cetățenilor.

Dacă pentru proiecte mici nu există elanul sau interesul crescut de informare, pentru proiectele mari sau foarte mari cu impact major asupra vecinătăților, se folosește fix aceeași procedură ca la proiectele mici.

Nu există consultări, suplimentare la lege, cu comunitatea. De cele mai multe ori comunitatea nu se exprimă sau nu există nicio voce și toate aceste proiecte trec fără nicio obiecție sau întârziere.

Problematic este atunci când, pentru proiecte de mare impact, comunitatea sau vecinii se opun total sau propun soluții mai mult sau mai puțin de compromis sau susținute tehnic. Pentru proiecte de mare impact, de obicei, comunitatea își dorește etape suplimentare de consultare autentică privind oportunitatea și tehnicitatea, nu doar un afiș expus pe un gard.

La București, pentru fiecare solicitare privind dimensiunile drumurilor propuse prin PUG, se fac cereri scrise și punct de vedere din partea Direcției De Circulații din Primărie.

Precoordonarea rețelelor se adună toate avizele de rețele desenate cu carioca de avizatori și apoi se înglobează într-un studiu de precoordonare realizat de un specialis cu litera G pe ștampilă cu drept de semnătură RUR. Acest studiu, împreună cu avizele ajung la direcția de precoordonare avize.

Pentru Precoordonare Rețelelor, la fel ca pentru profilele de drum, informație este nedigitalizată și se ia “la mână” pentru fiecare dosar în parte, pentru consultanță preliminară, de la Direcția Coordonare Reglementare Infrastructură (PMB-SPU)

PUZ – urile de Sectoare

plan puz sector 1
http://www.primariasector1.ro/PUZ-prezentare-generala.html

Dacă pentru Orașul București avem “insuficientul” și “neterminatul” PUG, pentru Sectoare s-a inventat PUZ-ul de sector. Apariția acestui PUZ de sector este cauzată de “lipsurile” din PUG.

În vechiul și actualul PUG București sunt analizate destul de detaliat zone și subzone.

De exemplu, în PUZ-ul propus de sector 1 sunt băgate la grămadă zone cu țesut urban construit ca și cum ar fi parcele neconstruite.

Dacă PUG-ul tratează o zonă extinsă a orașului în relația și cu viitoarea Zonă Metropolitană București – Ilfov, PUZ -urile de sectoare ar trebui să aibă cel mult valoarea unui Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) {link pidu} și nu Plan rupt de context care dictează indicii Urbanistici de construire.

Granițele actualelor sectoare sunt neactualizate și nepotrivite cu dezvoltarea actuală a orașului. Se discută de ceva timp de apariția arondismentelor sau districtelor care pot fi înglobate de actualele sectoare.

zona urbana bucurestii noi
https://www.bucurestiinoi.ro/

O problemă majoră este creată de întrepătrunderea mai multor sectoare în Zona Centrală și a inelului Central al Bucureștiului. În mod normal, această zonă ar trebui să facă parte dintr-un arondisment și sector separat.

Dacă luăm, din nou, exemplul sectorului 1, așa cum este el configurat acum, o mare parte din el poate cuprinde trei mari Arondismente, urmând a ceda doar o bucată care va intra în Arondismentul central (posibil sector 7).

Ținând cont de argumentarea privind starea anacronică a delimitărilor sectoarelor dar și a inconsistenței zonificărilor propuse prin RLU PUZ sectoare (Regulamente de Urbanism aferente acestor PUZ-uri), toate aceste PUZ-uri se pot transforma în PIDU -uri extrem de necesare pentru fiecare Arondisment în parte.

PIDU ZONA CENTRALA: http://www.centralbucuresti.ro/download/PIDU_BUCURESTI_OPTIMIZAT.pdf

Planul de Urbanism de Detaliu (PUD)

Anumite terenuri sau zone Reglementate prin PUG și PUZ pot fi studiate prin Planuri de Urbanism de Detaliu (PUD).

Rolul logic al PUD-urilor ar trebui să fie acolo unde avem terenuri cu geometrie atipică, terenuri cu multe calcane, terenuri cu clădiri existente și situații deosebite.

Prin PUD, normal ar fi să se detalieze toate aceste retrageri care nu au cum să fie stabilite prin PUG, terenuri și construcții care nu pot fi detaliate ca amplasament și retrageri prin PUZ de sector sau prin PUZ de parcelă.

Direct cu Autorizație de Construire sau cu PUD?

Terenurile sau situațiile clare sau neclare se pot Construi direct prin Autorizație de Construire (AC), conform cu prevederile din PUG.

Autorizația de Construire studiază clădirea din punct de vedere tehnic/arhitectural și nu din punct de vedere urbanistic.

Din această cauză, clădirile cu situații urbanistice/vecinătați atipice au dreptul să treacă prin studii de Urbanism tip PUD.

În mod normal, aceste doua componente ar putea fi administrate de un aparat unic de Autorizare sub autoritatea Arhitectului Șef. Din păcate, bugetul și organizarea prezentă au separat în două componente separate autorizările clădirilor: arhitectural și urbaninstic. Avem clădiri care nu trec prin Studii de Urbanism și Clădiri care trec prin studii de Urbanism (PUZ/PUD).

Majoritatea Terenurilor au opțiunea de a construi direct cu AC – cu sau fără studii PUZ/PUD. Diferența este că, prin trecerea acestor studii, pot rezulta parametri mai buni sau mai potriviți pentru terenuri.

Dacă am fi avut PUG -ul în permanență actualizat și digitalizat, majoritatea loturilor ar putea fi detaliate și asumate direct prin Autorizație de Construire asumată de Aparatul Arhitectului Șef spre comasarea aparatului de Urbanism cu cel de Arhitectură.

Avem situația în care pe același lot se pot realiza PUZ-uri multiple sau aceleași zone să fie studiate și intercalate și refăcute de mai multe ori fără a fi strânse într-un plan Centralizator de tip PUG.

Printr-un PUG actualizat, s-ar cuprinde dintr-o privire/click situația Urbanistică a fiecărui teren în parte și nu ar mai fi nevoie de Studii de Urbanism redundante, studii necentralizate care se suprapun și se repetă la nesfârșit. Dar, pentru asta, repet, e nevoie de un aparat destul de masiv la început, e nevoie de analiză, strategie și voință politică și administrativă.

Abuzuri de PUD?

În loc să fie folosite pentru studierea terenurilor cu forme atipice și calcane numeroase, PUD-urile sunt folosite chiar și pe terenuri simple, rectangulare. De foarte multe ori s-a constatat că aceste PUD-uri sunt folosite pentru retrageri cât mai mici față de limitele de proprietate și pentru profitul dezvoltatorilor în dauna viitorilor locatari dar și a vecinilor.

Chiar dacă se propun clădiri de trei sau patru etaje, prin unele PUD- uri se reglementează imoral și abuziv retrageri de 3 metri până la limita de proprietate.

Retragerea de 3 metri este obișnuită și decentă pentru înălțimi de parter plus maxim un etaj.

bloc umbreste cladire vecina

Unele clădiri cu mai mult de un etaj, de la aceste retrageri de trei metri, se iese, la fel de abuziv, cu balcoane de unu sau doi metri spre aceeași limită de proprietate.

După cum am vorbit și în articolul despre Ce este POT si CUT din acest link, consider că retragerile ar trebui considerate proiecția oricărui balcon sau terasă circulabilă sau necirculabilă. Probabil, prin acest fapt, am ajunge în situația în care să avem doar logii nu mai avem balcoane “false” care se închid și devin corpuri de clădire în consolă, după cum am scris și în acest articol.

bloc vedere din balcon in curtea vecina
cladire la care se inchid balcoanele si se transforma in spatiu de locuit pug puz pud

După închiderea balcoanelor și transformarea acestora în spațiu de locuit, clădirea își mărește Procentul de Ocupare al Terenului și Coeficientul de Utilizare al Terenului, după cum am scris și în acest articol.

Din aceste speculări, interpretări și neclarități în lege rezultă un amalgam de nereguli privind însorirea/umbirea, distanțele anti incendiu, lipsa de intimitate și blocarea accesului pompierilor sau autospecialelor în caz de incendiu.

În multe PUD-uri, locurile din parcare sunt pe hârtie și cele din subsol sunt ocupate cu anexe sau chiar funcțiuni de locuire. De aici rezultă mașini parcate pe trotuar, ocuparea domeniului public cu mașini parcate și rampe de acces în subteran care distrug circulația pietonală și continuitatea trotuarului.

Blocuri între Case sau Blocuri (Lipite) Între Blocuri?

Este clar că pe un țesut existent unde există locuințe individuale cu parter sau Parter plus un etaj nu se pot insera locuințe colective de tip bloc mic cu trei sau patru etaje, fără a se perturba grav intimitatea și confortul general privind aerisirea și însorirea.

Sistemul de Locuinte Colective “Blocuri între Blocuri” și “Blocuri între Case” cu geamuri și balcoane laterale trebuie stopat.

Poate fi o soluție pentru parcelele noi constituite

  • Casele și Blocurile înșiruite cu curți interioare proprii, cu stradă de acces secundară de pe fațadele posterioare.
  • Casele și Blocurile înșiruite cu curți interioare grupate în enclave delimitate de străzi principale, cu curte interioară amplă comună.

Aceste blocuri de trei sau patru etaje se pot insera doar înșiruit în parcele doar de blocuri, fără balcoane laterale, doar cu balcoane pe fațada posterioara și pe fațada principală.

Densificare Haotică în Romania:

o casa intre doua blocuri haos urbansitic in bucuresti

Alte abuzuri se fac în legătura și cu relația cu lățimea străzii: se eliberează avize, documentații de urbanism și Autorizații de Construire pentru blocuri de P+4 sau mai înalte care au acces din străzi de categoria a treia sau chiar străzi mai mici după cum puteți vedea și în tabelul din acest link: http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/anexa1.pdf

Densificare în Spania Locuințe Zonă Centrală:

vedere locuinte colective mari cuplate cu o curte interioara
Exemplu de densificare mare cu Enclave închise de Locuințe Colective din Barcelona – Spania

Densificare Locuințe înalte Zonă Semi Centrală:

vedere locuinte colective mari cuplate cu o curte interioara
Exemplu de densificare medie cu Enclave închise de Locuințe Colective din Hamburg – Germania

Densificare Locuințe joase Zonă Periferică:

vedere locuinte individuale joase cuplate cu o curte interioara
Exemplu de densificare cu Enclave semideschise de Locuințe Colective P+1din Hamburg – Germania

În concluzie, planificarea urbanistică are nevoie de o regândire, resurse și voință politico-administrativă.

Digitalizarea nu se poate face de pe o zi pe alta și este nevoie de o perioadă de tranziție, de servere serioase dar și de personal care să actualizeze în permanență toată această informație digitalizată.


Resurse referințe:

UAT: http://www.dpfbl.mdrap.ro/nr_uat-uri.html

Constituirea Zonei Metropolitane Bucureşti http://www.zmb.ro/?page_id=64

https://www.researchgate.net/publication/282286110_ZONELE_METROPOLITANE_IN_ROMANIA

https://ro.wikipedia.org/Zone_metropolitane

https://cursdeguvernare.ro/bm-romania-metropolitana-si-problemele-ei-deficientele-din-polii-de-crestere-impiedica-dezvoltarea-intregii-tari.html


Articole din presă:

Capitala haosului architectural:  https://www.mediafax.ro/capitala-haosului-architectural


Resurse de lucru:

Regulament Comasat PUG București: http://www4.pmb.ro/

Regulament Urbansim București pe zone: http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/regulament_local.php