Legea Autorizatiei de Construire și Normele metodologice de Aplicare ale legii cu cele mai noi și esențiale modificări sau completări.
O parte din aceste prevederi de relaxare/facilitare vor aduce întârzieri, neconformități privind mediul, amenajarea teritoriului, calitatea în construcții, abuzuri neașteptate și vor aglomera instanțele de contencios administrativ cu litigii între autorități și persoane fizice sau juridice.
Ultimele acte importante de modificare sunt Legea nr. 303/2021, L 7/2020 și L 193/2019. Am scris despre aceste trei legi modificatoare, în cadrul acestui articol.
Legile 7 și 193
Aceste legi vin cu prevederi de relaxare a acordării Autorizațiilor de Construire în intravilan și anumite facilități pentru investitori.
Legea 303/2021
Încep cu legea 303, cu acest adevărat nonsens legislativ privind amenajarea teritoriului și pentru orice strategie de dezvoltare a extravilanelor. Prin această lege se prevede imposibilitatea introducerii în intravilan prin PUZ a obiectivelor menționate în legea 303.
TREI PUNCTE. Decembrie 2021 – Legea 303/2021 elimină pozibilitatea introducerii în intravilan a proiectelor de amenajare a teritoriului pentru toate lucrările importante sau “mai puțin importante” din extravilan:
1.__ Lucrări pentru activități agricole și/sau serviciilor conexe (alin. 2, lit C, LG 18/1991) – dorite de legea 303 să fie realizate fără proiect de amenajare teritoriu pentru:
- Depozite de îngrășăminte minerale ori naturale
- Construcții de compostare
- Silozuri pentru furaje
- Magazii, șoproane, silozuri pentru depozitarea și conservarea semințelor de consum, inclusiv spațiile administrative aferente acestora
- Platformele și spațiile de depozitare a produselor agricole primare
- Sere, solare, răsadnițe, ciupercării și adăposturi de animale
2.__ Anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole definite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991, dorite prin legea 303 să fie realizate fără proiect de amenajare teritoriu pentru:
(Legea 303/2021 ne trimite la legea 18/1991 și ne plimbă inevitabil mai departe la pct. 4 din anexa nr. 2 a legii 50/1991)
- Construcțiile situate în zone izolate în extravilan și îndepărtate de localitatea de reședință a lucrătorilor agricoli,
- Construcții care adăpostesc mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum și
- Spatii pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole
3.__ Pentru terenurile cuprinse la art 92, alin 3 din LG 18/1991:
(Nu se vor mai poate introduce în intravilan cu proiecte de amenajare teritoriului de tip PUZ! pentru terenurile agricole din extravilan de clasa I și a II-a de calitate, precum și pe terenurile ocupate de parcuri naționale, rezervații, monumente, ansambluri arheologice și istorice se pot amplasa – – doar cu AC!, fără proiect de amenajare a teritoriului pentru următoarele – destinații – construcții și lucrări:)
- Construcțiile care servesc activităților agricole
- Cu destinație militară,
- Căile ferate, șoselele de importanță deosebită,
- Liniile electrice de înaltă tensiune,
- Forarea și echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării țițeiului și gazului,
- Conductele magistrale de transport gaze sau petrol,
- Lucrările de gospodărire a apelor,
- Canalizare și realizarea de surse de apă, precum și
- Pentru îmbunătățiri funciare și
- Regularizarea cursurilor de apă,
- Respectiv: irigații, desecări, taluzări, protecția malurilor și.
Depozite de compost, îngrășăminte periculoase, linii de înaltă tensiune și alte șanțuri lângă apartamentul sau casa ta amplasată la marginea extravilanului
Nu este vorba doar de investiții agricole nevinovate (cuprinse subtil în legea din poza de sus), este vorba și despre investiții cu impact major asupra mediului și asupra teritoriului extravilan și intravilan.
Pentru investiții agricole și investiții majore, impactul acestora, fără un studiu de oportunitate și amenajare a teritoriului, te poți trezi cu zeci de hectare de silozuri și coșmelii agricole (utilaje și animale), te mai poți trezi cu depozite de compost, îngrășăminte periculoase, linii de înaltă tensiune și alte șanțuri lângă apartamentul sau casa ta amplasată la marginea extravilanului, fără zone de protecții, fără studiu impact mediu și fără avizele și expertiza necesară.
Dacă pentru restul investițiilor din extravilan (locuințe, birouri, depozitare, comerț, șamd) se cere documentație de urbanism, pentru celelalte menționate de legea 303 nu se cere, în mod discriminatoriu, documentație de amenajare a teritoriului. Acest fapt poate genera conflicte între diverse funcțiuni din extravilan, dar și conflicte între funcțiuni și investiții de la marginea intravilanului.
Răspuns în urma dialogului cu OAR București, despre Legea 303/2021
“În opinia mea, aceasta modificare a generat o limitare a posibilității ca unele dintre terenurile extravilane sa fie trecute in intravilan ulterior aprobării PUG, pentru a proteja probabil investițiile în agricultura sau investițiile care se pot face pe terenurile extravilane, pentru împădurire, etc.
Din păcate asupra legalității unei legi, nu ne putem pronunța, neintrând in atribuțiile Ordinului, este totuși interesant daca vor apărea si ceva norme metodologice.”
Avocat Toader Marcel www.avocat-toader.ro
Mai departe, am scris despre celelalte două legi și despre trimiteri către articolul despre construcții provizorii și documentații simplificate:
Legea 7/2020 și
Legea 193/2019
Continutul Simplificat al Documentatiei pentru Autorizare Construire (despre care am scris și aici: https://www.urbanambition.ro/constructie-provizorie/)
Modificarea foarte importantă din Legea 7/2020
La art. 37, alin 6, spune că pot fi acordate drepturi de proprietate cu înscrierea în cartea funciară și a construcțiilor care s-au realizat fără Autorizație de Construire cu ajutorul unei adeverințe/certificat de atestare a edificării.
Certificatul de atestare/adeverința privind edificarea construcției se emite în baza unei expertize tehnice.
Expertiza Tehnică trebuie să ateste și să includă:
- Expertiză Tehnică pentru Respectarea cerințelor fundamentale privind calitatea în construcții (cerințe de calitate cuprinse în Legea10/1995)
- Încadrarea în Reglementările de Urbanism
- O documentație cadastrală.
Modificarea este neclară și are nevoie, cât mai urgent, de norme detaliate de aplicare.
- Expertizele tehnice vor consemna într-un registru centralizat imobilul supus expertizării și măsurile necesare pentru conformare?
Se vor face expertize fără limită, necentralizat, care nu au nicio legătură între ele, pentru același imobil “până iese bine” până când se găsește un expert care va accepta situații neacceptate de alți experți anteriori? - Ce înseamnă “Încadrarea în normele de Urbanism”? În aceeași frază cu Expertiza, este pusă încadrarea în normele de Urbanism dar și o “documentație cadastrală”.
Încadrarea în normele Urbanistice este inclusă în această “Expertiză Tehnică” sau va fi o Expertiză Tehnică separată pentru analiza încadrărilor în reglementările urbanistice? - Ce fel de documentație cadastrală, ce trebuie să includă această documentație cadastrală?
Dacă Expertiza “iese bine”/pozitiv, construcția poate fi trecută în proprietate – Intabulată și Vândută.
O Expertiză Tehnică “pozitivă” atestă faptul că obiectul construit/clădirea/extinderea au fost executate cu respectarea cerințelor de calitate în construcții dar și cu “încadrarea” în reglementările urbanistice
Pentru cine a fost modificat acest articol din Legea Autorizatiei de Construire – care este scopul?
Beneficiarii acestei modificări la Legea Autorizatiei de Construire par a fi, la o primă vedere, cei care au construcții/clădiri existente sau extinderi realizate fără autorizație de construire. Beneficiari care pot, acum, să-și treacă dreptul de proprietate în Cartea Funciară (CF) cu scopul de a vinde sau nu.
Dreptul de proprietate se înscrie în CF doar în baza acestei adeverințe/certificat de atestare a edificării și doar dacă Expertiza care stă la baza acestui certificat “iese bine/pozitivă”.
Adeverințe/certificat de atestare înlocuiesc Autorizația de Construire?
Autorizația de Construire devine opțională pentru tipurile de beneficiari și clădiri descrise mai sus.
În această situație, această adeverință/certificat împreună cu Expertiza/Expertizele Tehnice vor înlocui Autorizația de Construire și vor fi puse la dosar Pentru Cartea Construcției?
E clar că, pentru categorii de clădiri de importanță redusă, cartea construcției are o importanță la fel de redusă.
Deducem că, pentru clădiri și construcții de importanță normală și deosebită care au nevoie obligatorie de Autorizație de Construire pentru Cartea Tehnică, nu se poate aplica această adeverință/certificat și niciun fel de Expertiză aferentă.
Înțeleg că această modificare la Legea Autorizatiei de Construire se adresează doar cladirilor/construcțiilor existente de importanță redusă și care nu au nevoie de cartea construcției și nici de recepție a acestor lucrări realizate fără proiect și fără autorizație în trecut.
Concluzia mea este că, pentru clădirile în construcție și pentru cele care se vor construi, NU se poate aplica această modificare de lege doar cu adeverință/certificat. Se poate doar cu Cartea construcției, se poate doar cu Autorizație de Construire și doar cu Recepție.
Cât de realistă este aplicarea acestei modificări de lege
Dacă mergem pe argumentația de mai sus, dacă considerăm că această modificare este realizată pentru imobile existente de importanță redusă, înseamnă că vom avea parte de multe expertize negative sau expertize neconforme.
Spun ineficient și neconforme deoarece statisticile spun că majoritatea construcțiilor existente nu se încadrează în cerințele de calitate, multe dintre ele reprezentând și risc seismic.
Dacă nu va exista niciun registru care să urmărească aceste expertize și succesiunea lor realizate pe fiecare imobil respectiv, riscul de abuzuri și de expertize neconforme sau falsuri va fi real.
Care este riscul evitării Autorizației pentru clădirile de importanță normală
Orice investiție viitoare asupra clădirii: extindere sau consolidare trebuie să aibă la bază o documentație tehnică și autorizație de construire.
Nu se pot autoriza corpuri noi sau extinderi realizate ilegal doar în baza acestei modificări de lege, doar cu o adeverință și o expertiză.
Se poate face acest lucru doar pentru înglobarea în dreptul de proprietate al acestor clădiri sau extinderi realizate ilegal, dar nu se pot consemna ca fiind autorizate aceste corpuri ca parte componentă pentru viitoarele modificări sau extinderi noi la același imobil/clădire/construcție. Deci, aceasta adeverința nu înlocuiește Autorizația de Construire.
Se deblochează dreptul de proprietate dar se blochează dreptul de a construi în continuare.
Deblocarea pentru orice construcție sau extindere viitoare este condiționată de existența unui proiect tehnic și expertiză tehnică care să includă și construcțiile anterioare realizate ilegal.
În funcție de concluziile proiectului tehnic și ale expertizei, clădirile sau extinderile realizate anterior, ilegal, pot fi incluse parțial sau total în noul proiect, pot include sau nu demolări totale sau parțiale ale acestora pentru conformare.
Obligația investitorilor și dezvoltatorilor pentru asigurarea racordării definitive la utilități (art 1 din L7/2020 modifică L10/1995 lit. b și f.
Recepția finală a clădirii va fi condiționată de obligativitatea finalizării branșamentelor la rețelele edilitare.
După foarte multe situații în care clădiri de locuințe colective au fost vândute către cumpărători de bună credință și care s-au trezit după o perioadă de timp că aveau curent în racordări improvizate ilegal.
Rămâne de văzut cum se rezolvă problema lipsei de rețele pe zonele unde nu există proiecte și nici finanțări începute. Pe zonele unde există perspective de racordare la rețele, se poate aproba cu bazine vidanjabile etanșe până la racordarea la viitoarea canalizare.
Modificări foarte importante din Legea 193/2019, litera b și d
Articolul 11.1 litera b este bazat pe un termen foarte vag denumit “funcționalizare” un termen care nu există descris nici în dicționarul limbii române pentru termeni legați de construcții și autorizări, este un termen compus folosit în limbajul arhitecților și prin proiectele tehnice. Acest termen nu este definit sau explicat clar în cadrul prezentei legi.
Litera b are următorul text: “lucrări de amenajare pentru funcționalizarea podurilor existente, chiar dacă aceasta conduce la depășirea coeficientului de utilizare a terenului – C.U.T. reglementat în zonă”.
Ce înseamnă funcționalizarea podurilor existente? Nu este scris clar schimbare de destinație și nici nouă folosință.
Cine ar trebui să beneficieze de prevederea de la lit. b?
Investitorii care au construit un bloc, de exemplu, cu parter+două etaje + “pod” și care vor să “funcționalizeze” și să “amenajeze” acest pod.
Acest fapt este o schimbare de destinație și folosință fără realizarea unei documentații de urbanism, cu depășirea indicilor urbanistici.
Practic, investitorii vor putea construi încă un nivel cu unul sau mai multe apartamente sau spații de birouri, fără să treacă prin avizările urbanistice privind schimbarea destinației, asigurarea locurilor de parcare suplimentare, spații verzi și însorire.
Foarte multe poduri vor putea fi “amenajate” cu multiple apartamente “pe verticală”, cu două sau trei niveluri în cadrul acelui pod cu înălțime nelimitată/neverificată.
Trecând peste depășirile dereglementate ale indicilor urbanistici, dacă pentru “mansardare” se specifică clar folosirea a maxim 60% din suprafața podului, în acest caz nu există nicio prevedere privind gabarite maxime între coamă și planșeul podului.
Prin această modificare de articol, practic se încearcă legalizarea celebrelor, periculoase la foc și inesteticele “mansarde false” mansarde duble sau triple realizate în poduri foarte înalte, poduri care nu sunt luate în considerare la CUT și care se încadrează sau nu în limita maximă de înălțime la coamă a clădirii.
Beneficiarii de la litera b vor beneficia și de litera d, dacă nu sunt în zone protejate
Conform Legii 193/2019, art. 27 lit. d Pentru supraetajarea cu încă un nivel, o singură dată, dacă autorizația inițială NU a avut la bază un PUZ.
Dar, conform OUG 214/2008 de modificare a legii 50/1991, art. 4 litera a.1, se permite supraetajare cu un singur nivel doar în suprafață de maxim 20% din suprafața construită desfășurată a clădirii dacă autorizația inițială A avut la bază un PUZ.
De exemplu: pentru un bloc existent, se poate obține un etaj suplimentar plus podul “funcționalizat” de la litera b.
Acest etaj suplimentar poate fi realizat fără alte documentații suplimentare de urbanism, în acest caz va trebui respectată înălțimea maximă din regulamentul de urbanism și indicatorii de urbanism ai zonei.
Rezultă, din litera b și d, încă două niveluri suplimentare care pot fi “funcționalizate” cu încă două rânduri de apartamente, la fel, fără a ține cont de necesitatea locurilor suplimentare de parcare, însorire și necesarul de spații verzi.
In continuare, restul de modificări și puncte subliniate și cuprinse în cadrul legii 50/1991
Nu insist, momentan, pe prevederi pentru lucrările cu statul, balastiere, foraje, concesiuni și alte prevederi speciale pe care nu le consider de interes general, prevederi pe care specialiștii interesați le vor găsi sau deja le cunosc foarte bine.
Se poate direct cu Autorizație de Construire fără PUZ sau PUD (art. 4)
Pentru lucrări de modificare, reparare, protejare, restaurare și conservare a clădirilor de orice fel.
Se permite supraetajare cu un singur nivel doar în suprafață de maxim 20% din suprafața construită desfășurată a clădirii (maxim 20% dacă autorizația inițială A avut la bază un PUZ., dacă nu, se poate un etaj întreg, conf. Legii 193/2019, art. 27 lit. d), pentru clădiri în afara zonelor protejate.
Fără PUZ/PUD Chiar și în zone protejate, dacă se încadrează în prevederile Regulamentului zonei (art.2, alin 4):
- Extinderi Pentru clădiri de învățământ, cultură și Administrație ale statului.
- Schimbarea folosinței construcțiilor existente.
- Lucrări de reparare căi de comunicații, dotări tehnico-edilitare și “altele asemenea.”
- Lucrări de reparare privind împrejmuiri, mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și “celelalte lucrări” de amenajare a spațiilor publice
Aceste lucrări de “reparații” sunt segmentate și, într-un final, se poate “repara” toată lucrarea/toate segmentele fără a fi nevoie de studii de Amenajarea Teritoriului, aceste lucrări de reconstrucție totală și integrală sunt segmentate și mascate în lucrări de reparații fără a mai fi nevoie de studii pe amenajarea teritoriului și eventual peisagism.
Exceptarea studiilor de urbanism și amenajarea teritoriului/incintei pentru clădirile de stat, poate scădea din calitatea actului de proiectare integrată și durabilă.
Schimbarea folosinței unei clădiri întregi fără studii urbanistice poate avea impact negativ în zonă.
Obligatoriu cu Autorizație de Construire pentru prevederile de la art. 3, alin. 1
Art. 3, alin. 1, lit. c – Pentru drumuri, repararea se poate face opțional cu sau fără Documentații de Amenajarea a Teritoriului (vezi și art 2, lit. b).
Autorizație de Construire bazată pe Documentație Tehnică “Simplificată”, eficiență la număr și volum, rezultate slabe calitativ și inestetice
La art. 3, alin. 2 se cere Autorizație de Construire bazată pe Documentație Tehnică “Simplificată” pentru tipurile de lucrări cuprinse la La art. 3, alin. 1, lit. d : împrejmuiri, mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, locuri de joacă și agrement, grădini publice, piețe pietonale, piețe** și “alte lucrări” de amenajare a spațiilor publice.
O consecință a calității foarte slabe a amenajărilor spațiilor publice cuprinse la art. 3, alin. 1, lit. d poate fi folosirea acestor documentații tehnice simplificate rezultând și “autorizații simplificate” dar și prevederea nefericită de la art. 24, lit. a. în care, pentru aceste categorii de lucrări nu este prevăzută nicio responsabilizare, nicio răspundere și nicio sancțiune importantă, doar contravenție ușoară conform cu încadrarea la art 26 alin. 1 lit. a.
Reparațiile mascate și segmentarea lucrării generale în lucrări de reparații contribuie și aceasta la slaba calitate a spațiilor publice (art.2, alin 4), situație în care este ocolită realizarea unor documentații de amenajare a teritoriului care ar constitui, chiar și formal, un filtru în plus pentru calitatea lucrărilor.
Nu este considerată infracțiune executarea fără Autorizație de Construire a spațiilor bunuri publice de interes general pentru amenajări urbane indiferent de amploarea și complexitatea lor.
Amenajarea importantelor spații publice este chiar considerată inferioară organizării de tabere cu corturi, amenajare corturilor fără autorizație este prevăzută ca fiind infracțiune..
Ce este documentația tehnică cu Conținut simplificat?
Conform Art. 7, alin. 2, se elaborează în conformitate cu conținutul cadru prevăzut în anexa prezentei legi 50/1991, conform normelor metodologice – anexa 2) dar și conform cerințelor din certificat și cerințele avizatorilor.
La art. 7, alin 20.5 Pentru compartimentări interioare care nu modifică structura, conținutul simplificat al Documentației Tehnice este alcătuit din Memoriu tehnic, propunerea de compartimentare/desființare, acord proiectant inițial sau expertiză tehnică indiferent de funcțiune.
La același articol, alin 20.6. conținutul simplificat pentru închiderea unui balcon sau logie are același conținut plus fațadă. Cât din fațadă trebuie desenat nu este specificat.
De aici trag concluzia că nu există module și grade de “simplificare” standardizată a Documentației Tehnice necesară Autorizației de Construire.
Accesibilitatea Scăzută a Arhitecților, Urbaniștilor, Peisagiștilor, Specialiștilor în mobilitate Urbană și a cercetătorilor la proiecte de Amenajare Urbană
Accesibilitatea redusă de prevederile legislației în vigoare duce la o slabă atractivitate și implicare în proiecte care ar trebui să fie complexe și nu cu documentații simplificate.
Proiecte de interes General în care, dacă există solicitări, cu un cadru legal favorabil, atractivitatea și provocarea pe care o poate oferi un proiect de amenajare urbană ar fi la cote din ce în ce mai crescute cu scopul de creștere a calității, accesibilității și imaginii amenajărilor publice.
S-a eliminat necesitatea avizelor de la DSP, Mediu și Circulații pentru locuințe individuale, pentru anexe gospod]rești și împrejmuri (art 5, alin. 2.1, 2.2, 2.3)
(cu excepția anexelor de creștere a animalelor, pentru locuințe pe străzi de categroie II și III și în afara zonelor sensurilor giratorii)
Certificatul de Urbanism poate fi emis și în format digital
Cu semnătură electronică, pe email. art 6, alin 2.2, în maxim 15 zile
Autorizația de Construire (AC) se va emite în cel mult 30 de zile
30 de zile de la data depunerii documentației.
AC se va emite în cel mult 15 zile pentru Anexe Gospodărești
Autorizație de Construire în regim de Urgență, taxă suplimentară
Art. 7, alin. 1.6 se poate emite AC în regim de urgență, în termen de 7 zile lucrătoare, cu perceperea unei taxe pentru emiterea de urgență.
Dacă ați depus documentații cu lipsuri sau erori
În cel mult 10 zile ar trebui să primiți un răspuns pentru acest fapt din partea responsabilului cu lucrarea respectivă de la primărie. Aceste răspunsuri pot fi trimise, modern, tot pe email (conf art 7, alin. 20 b3, în termen de 5 zile.
Pe certificat va fi trecut cu nume clar furnizorul de apa și canal
(și alte ulitități aferente terenului/imobilului (art. 6 , alin 1, lit c1).
Construcții fără limită de finalizare, șantier permanent
Art 7, alin. 6.1 și 6.2 șantierul și acțiunea de construire poate fi permanentă, cu un raport de expertiză și acțiuni de conservare se pot relua lucrări începute și neterminate.
Recepția parțială
Articolul de recepție obligatorie integrală, în termenul autorizației (art. 37 alin. 1 și alin. 2) pare a fi anulat de prevederile Art 7, alin. 6.1 și 6.2 împreună cu prevederile recepțiilor parțiale conf HG 343/2007 și a art 37 alin. 2.1, 2.2 și 2.3.
Prevederea de recepție parțială este logică și sustenabilă dacă se respectă prevederile art 37. alin 2.3 care spune că se pot recepționa secțiuni, sectoare, loturi sau obiecte/(corpuri) de lucrări incluse in prezenta autorizație de construire doar în cazul în care acele tronsoane sau corpuri de clădire pot fi date în folosință către utilizatori, deci nu contracții recepționate la roșu sau gri, doar corpuri cu utilități și dotări complete.
O portiță pentru recepție parțială “la roșu” sau pentru corpuri/clădiri neterminate este cea prevăzută în HG 343/2007 , în anexa acestei HG:
“Art. 7. — (1) În cazul în care investitorul decide, motivat, preluarea de la executant a unei părți din construcție într-un anumit stadiu fizic de execuție, între investitor și executant se încheie un proces-verbal de recepție parțială, în condiţiile legii.”
Portița este susținută de art. 4 care spune că se pot recepționa părţi/obiecte/sectoare din/de construcţie, prin articolul 5, prin art. 6, lit d și, foarte important, de art. 7 care spune că investitorul poate prelua de la executant părți din construcție într-un anumit stadiu fizic de execuţie.
Prin aceste prevederi, “investitorul” care preia de la “executant” poate fi de fapt beneficiarul care “preia” o clădire la roșu sau o clădire neterminată.
În acest fel, o persoană fizică sau juridică poate cumpăra și trece în proprietate o clădire neterminată, care nu poate fi dată în folosință complet așa cum prevede art 37. alin 2.3.
Valabilitatea avizelor
Avizele sunt valabile pe toată perioada lucrărilor. Dacă AC este prelungit, avizele sunt valabile. Dacă AC este reluată, avizele se reiau. Pentru AC neterminată și reluată, în condițiile din art 7, alin 21.2 avizele pot fi valabile.
Schimbarea Temei de proiectare
Poate implica o autorizație nouă sau nu, cu aceleași avize sau avize noi, în funcție de prevederile art 7, alin. 15.1 .Decizia și evaluarea tipului de schimbare de temă e luată de verificatori (un punct de vedere?) și de responsabilul de dosar/proiect din primărie. Dacă schimbare nu poate fi evaluată în acest mod, se constituie o comisie specială.
AC este publică inclusiv anexele
Dacă nu este un obiectiv/clădire cu regim special, orice documentație și plan pot fi consultate, la cerere, online și offline. (art7, alin 22) cu semnarea normelor de confidențialitate.
AC respins sau admis
Contrar cu ce este prevăzut în (art7, alin 22) Nu cred că se ține cont de nicio părere exprimată de public în procedura de consultare.
Dacă nu sunteți de acord cu o autorizație de construire, singura cale este instanța de judecată. (art7, alin 22).
Modificarea substanțială a unui drum public existent
Nu este definit ce înseamnă substanțial. (art7, alin 23), cel mai probabil majoritatea nu vor avea acele audituri de siguranță rutieră, nefiind definit și clarificată ampoarea dacă este substanțială sau nu.. Nu este precizată autoritatea sau responsabilul care să decidă dacă modificarea este substanțială sau nu și implicit dacă are nevoie de audit sau nu.
Nu se cer documentații separate pentru demolare și contruire
O singură documentație care include și demolarea și datele pentru construire. (art. 8, alin. 4)
Dacă aveți doar demolare, logic, nu mai există documentație sau planșe pentru construire și viceversa.
Se pot executa fără Autorizație de Construire/desființare lucrările de la art. 11. alin 1, cu excepția monumentelor/siturilor
Am subliniat o parte din acestea:
lit. n. modificări la pereții de compartimentare ușoară (pereți de gips carton sau alte tipuri de compartimentări ușoare).
lit. o, schimbarea de destinație dacă nu sunt necesare lucrări care să intre sub incidența expertizelor tehnice sau a autorizațiilor de construire.
lit. q. lucrări pentru conformarea autorizației de securitate la incendiu.
lit r. lucrări de plantare a perdelelor forestiere de protecție și împăduriri pe terenuri degradate;
La alineat 2 sunt prevăzute cam aceleași tipuri de lucrări și pentru zone protejate, notez acum prevederea de la art 11, alin. 3 pentru unități sanitare care sunt monumente istorice se pot realiza anumite lucrări care nu intră în incidența AC și alin 4 pentru cele monument, cu notificarea autorităților.
Sitemele Fotovoltaice nu au nevoie de AC (art 11, alin. f)
E indicat să aveți un Proiect Tehnic care să va asigure stabilitatea la încarcarea cu zăpadă, vânt și greutatea proprie.
Autorizația de Construire este valabilă 24 de luni (art7, alin. 5) și se emite în 30 de zile de la data depunerii Documentației
Autorizațiile de construire emise cu încălcarea normelor legale pot fi anulate de
- Instanțele de contencios administrativ, potrivit legii
- Ca urmare a introducerii acțiunii Prefectului, în urma activității de control a Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C
Linkuri cu informații pe subiect:
- https://blog.pwc.ro/2020/01/15/noi-obligatii-pentru-dezvoltatori-constructiile-vor-putea-fi-receptionate-si-date-in-folosinta-doar-dupa-racordarea-definitiva-la-retelele-de-utilitati-publice/
- https://blog.pwc.ro/2020/01/10/modificare-legislativa-constructiile-edificate-fara-autorizatie-vor-putea-fi-intabulate-in-cartea-funciara-cum-se-va-aplica/
Cine urmărește respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții
Primarii și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale și județene au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții (art. 27, alin 1)
Arhitectul-șef al județului și personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții pe teritoriul administrativ al județului, precum și respectarea disciplinei în urbanism și amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcțiilor. (art. 27, alin 2)
Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism și autorizarea executării lucrărilor de construcții se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcții, pe întregul teritoriu al țării, și de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile și sancțiunile prevăzute de prezenta lege. (art. 29, alin 1)
Inspectoratul de Stat în Construcții și inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desființare, după caz, atunci când constată că acestea se realizează cu încălcarea dispozițiilor legale, a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizații nelegal emise. (art. 29, alin 2)
Procurorul sau instanța de judecată poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal. (art. 24, alin 1 și alin. 2)
Lista cu ultimele modificări la lege
Legea nr. 262/2022 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și de completare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
https://legeaz.net/monitorul-oficial-744-2022/legea-262-2022
LEGE nr. 159 din 27 mai 2022 (anexe gospodaresti agricole, exceptie cele pentru animale)
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/255765
Legea Urbanismului:
https://www.urbanambition.ro/legea-urbanismului-350-2001/
Construcția provizorie este corelată cu documentația simplificată.
https://www.urbanambition.ro/constructie-provizorie/