Ce este casa blindata sau o cameră blindată, o casă sau o cameră cât mai rezistentă la intrarea prin efracție, în caz de cutremure sau furtuni.
O cameră blindată nu va fi prevăzută cu ferestre, va fi prevăzută doar cu ușă sau trapă de acces. Camera blindată este cunoscută și sub denumirea de “safe room” (camera sigură sau camera de refugiu).
Casă blindată, pe lângă alte prevederi de securizare, va fi prevăzută cu ferestre și uși de acces ranforsate în structura peretelui.
O casă obișnuită, mai puțin sau deloc “blindată” poate fi prevăzută cu o zonă sau cu o încăpere tip “safe room”. Această cameră poate fi construită cu pereți și planșee din beton armat de (40 de cm la pereți și 20 la planșeu).
În acest articol mă refer la casele construite fără subsol sau la cele care, chiar dacă sunt cu subsol, vor avea prevăzute un safe room la nivelul parterului.
Alegerea amplasării pe parter este pentru accesibilitate crescută și pentru zonele cu pânza freatică foarte ridicată sau terenuri supuse inundațiilor în caz de furtuni.
O casă obișnuită sau blindată poate fi prevăzută și cu adăpost subteran suplimentar. Despre adăposturile subterane am scris în acest articol:
www.urbanambition.ro/adaposturi-de-protectie-civila
Despre un hibrid ideal între o casă cu adăpost la nivelul parterului, care să aibă același adăpost acoperit cu pământ natural, este nevoie de un teren în pantă și o proiectare atentă. Despre asta am scris în următorul articol:
www.urbanambition.ro/casa-sub-pamant
Doar adăpostul subteran ne poate proteja în caz de bombardament. Un adăpost la nivelul solului (al parterului) ne poate apăra doar în caz de cutremur, furtuni și efracție.
O casa blindată sau un Safe room nu poate înlocui un adăpost subteran. Acest safe room amplasat la parter și foarte accesibil, poate fi amplasat la intrarea și în legătură cu un eventual adăpost sau mini-buncăr unifamilial personal.
Moduri de protecție la intrarea prin efracție
Foarte importantă este conștientizarea celor două tipuri de protecție la efracție.
- Protecție activă și
- Protecție pasivă
Ambele tipuri pot fi folosite în măsuri egale sau complementare, în funcție de gradul de protecție solicitat, rezistența materialelor, amplasament și vecinătăți.
Protecția activă
Protecția activă este un set de măsuri, echipamente și sisteme de detecție, monitorizare, avertizare și alarmare, indiferent de sistemul constructiv al clădirii, cu minime prevederi la anumite încăperi și golurile de acces (uși și ferestre).
- Camere video
- Senzori de mișcare
- Alarmă și avertizare
- Lumini permanente și pe senzor de mișcare
- Monitorizare permanentă
- Drone
- Pază permanentă fixă sau mobilă
Paza permanentă cu personal și cu încăpere pentru monitorizare permanentă la locație poate fi considerată cea mai costisitoare și mai sigură măsură de protecție activă, cu ajutorul firmelor de pază cu angajați specializați pentru protecție permanentă, pentru anumite intervale orare sau pe timp de noapte.
O măsură intermediară este monitorizarea permanentă cu personal la distanță prin software special, senzori și camere video, pentru intervenție rapidă în caz de alertare automată din cadrul firmelor de pază în colaborare cu poliția locală.
Protecție pasivă
Acest tip de protecție nu este indiferent la sistemul constructiv. Se referă la rezistența principalelor elementelor constructive care alcătuiesc clădirea și care compun anvelopanta acesteia:
- Pereții exteriori
- Planșeul, șarpanta și învelitoarea
- Ușile de acces
- Geamurile – ferestrele
- Golurile tubulaturilor și ale trapelor de ventilare-desfumare
- Împrejmuiri (porți și garduri)
Esențială este rezistența legăturilor dintre elementele componente enumerate mai sus.
De exemplu, ușile metalice vor fi fixate mecanic prin cadre metalice, cadrele metalice vor fi fixate în precadre legate de armătură sau mecanic cât mai profund în masa peretelui.
Protecția pasivă sporită este indicată pentru casele sau clădirile izolate de corpul principal al localității sau pentru clădiri amplasate în zone de risc.
În situații de case izolate, (”case în câmp” , fără vecinătăți apropiate sau alipite, pensiuni sau cabane) case cu protecție activă minimă (sistem de alarmare), este indicată o protecție pasivă cât mai mare pentru îngreunarea sau descurajarea efracției, pentru întârzierea efracției până la intervenția serviciului de pază sau a autorităților locale.
Exemplu: un teren fără construcții (un teren gol), fără gard are protecție pasivă zero.
Același teren care are un punct de pază amplasat pe acesta, are grad de protecție activă maximă, deși protecția pasivă e zero.
Pentru terenuri extinse (terenuri agricole, păduri sau parcuri naționale), fără împrejmuiri, sunt mai puțin eficiente măsurile pasive față de cele active.
Casa blindata poate fi prevăzută cu următoarele specificații de bază:
Pereți exteriori, planșeu și pardoseală din beton armat de minim 25 cm (planșeul poate fi de 15-20 de cm)
Tâmplăria – uși, geamuri și ferestre
Uși metalice fixate în profunzimea peretelui de beton armat.
Geamurile – ferestrele, dacă nu se dorește grilaj fix, rulou la interior sau exterior, pot fi speciale cu armare în tâmplărie și protejate cu folii de armare sau armături în sticla geamului. Tâmplăriile obișnuite dar și cele armate pot fi prevăzute cu grilaje metalice rulou mobile sau clasice – fixe. Ambele tipuri vor fi fixate în precadre de bază ancorat de structură sau cu ancore prevăzute în profunzimea peretelui. Cele clasice (grilaj-”gratii” fixe vor fi sudate în puncte multiple de contact între grilaj și precadrul metalic de bază.
Golurile tubulaturilor de ventilare masive (peste 25 -30 cm), în zona grilelor exterioare de admisie vor fi prevăzute cu grilaj antiefracție.
Trapele de desfumare vor fi prevăzute cu grilaj la interior. Cele de ventilare cu grilaj antiefracție la exterior.
Împrejmuirile
Gardul dinspre stradă se va conforma prevederilor regulamentelor de urbanism.
Marea majoritatea a regulamentelor prevăd spre stradă gard cu soclu de 60 de cm și plasa de gard peste acest soclu până la înălțimea de 2 sau 2,10 metri.
Stâlpii gardului pot fi din beton armat, metal sau lemn. Plasele dintre stâlpi vor fi din lemn, metal, materiale compozite moderne sau un mixt din acestea. Garduri masive din beton, zidărie sau plăci prefabricate se admit doar pe limitele laterale și posterioare ale incintei.
Sunt permise spre stradă garduri pline (din beton sau/și zidărie), eventual cu sârmă ghimpată doar pentru instituții speciale, unități militare și pușcării.
Despre frumusețea împrejmuirilor am scris aici: www.urbanambition.ro/cum-se-face-un-gard/
Breșe sensibile la efracție
- Garajele cu acces dinspre stradă sau cele cu acces din curte
- Curțile de lumină sau ferestrele de la demisol-subsol
- Lucarnele
- Accesul în pod
- Pereții
- Balcoane
Garajele cu acces spre spațiul de locuit (spre casă) vor fi prevăzute cu ușă metalică plină.
Suplimentar, la interiorul ușii de acces auto se poate prevedea grilaj metalic tip rulou cu ramă ancorată în perete sau în rama golului de acces (la interior, în fața ușii secționale, de tip rulou sau uși cu balamale).
Dacă există funcțiuni secundare la demisol sau subsol (spații tehnice, spălătorie, s.a.), ușa de legătura cu parterul, va fi și aceasta metalică plină pentru a limita accesul prin efracția din curțile de lumină, prin ferestrele de la subsol sau demisol
La fel se va proceda la accesul spre pod și spre mansardă dacă acoperișul este expus la escaladare sau de la casa vecină alipită sau în cazul caselor înșiruite.
Pentru balcoanele expuse ( în special cele de la ultimul nivel și cele de la etajul 1), se poate recomanda rulou sau grilaj metalic la nivelul geamului și a ușii de acces în balcon, montat la exterior.
https://edifica.ro/practic/camera-sigura-protejati-familia-in-caz-de-urgenta/
https://ro.eferrit.com/ce-este-o-camera-sigura/
Despre utilitatea absolută a balcoanelor și logiilor, am scris în acest articol:
www.urbanambition.ro/diferenta-intre-balcon-si-logie
