Home Arhitectura Mansarda Falsa și Podul Autentic

Mansarda Falsa și Podul Autentic

3291
0
forme de acoperis in doua ape sau intr-o apa

Mansarda falsa este o mansardă care nu se încadrează în normativul pentru proiectarea mansardelor (NP-006-02).

Nu se încadrează în prevederile Regulamentelor Locale de Urbanism și nici în norme estetice și arhitecturale specifice zonei respective sau estetice în general.

Normativul este și el cu anumite prevederi neclare iar legislația modificată privind amenajarea nenormată a podurilor contrazice sau face inutil termenul/operațiunea de mansardă

Din normativ dar și din regulament se încalcă următoarele prevederi:

  • se depășește limitarea suprafeței utile maxime de 60% din suprafața nivelului curent.
  • “ascunderea” unuia sau mai multor etaje sau compartimentări orizontale prin placarea pereților exteriori cu elemente pentru învelitoare (tablă sau țiglă metalică)
  • nerespectarea înălțimii maxime la coamă prevăzută în regulament.

Mansarda sau Mansardarea autentică “clasică”

Se poate face în clădiri existente (existente vechi) în care păstrează forma și înălțimea podurilor existente (cu sau fără schimbarea șarpante, cu sau fără schimbarea învelitorii).

Mansarda la o clădire existentă prevăzută cu pod “nemansardabil” sau acoperită în terasă

Prin proiect, acest tip de mansardă poate respecta sau nu imaginea de pod mansardabil clasic cu prevederile de înălțime din certificatul de urbanism, și a vecinătăților.

Poate fi amenajată într-un pod nou, foarte înalt, cu parapeții de la cornișă/streașină foarte înalți rezultând camere suprapuse, apartamente tip duplex sau apartamente suprapuse în cadrul acestui pod înalt.

Și în acest caz este folosit artificiul placării/aplicării “parapeților”/pereților cu o “microșarpantă” falsă, cu pantă foarte mare pentru “ascunderea” pereților etajului declarat ca mansardă, rezultând o mansarda falsa .

Se nasc unul sau două etaje pe lângă mansardă.

Majoritatea recordurilor de mansarda falsa sunt de două niveluri în plus: primul nivel cu perete vertical (de obicei, de zidărie) și șarpantă aplicată, al doilea cu perete/șarpantă de lemn/învelitoare cu pantă foarte mare și, în final mansarda reală sau aproximativ reală care cuprinde și elementul superior și final al șarpantei și al coamei acoperișului.

Mansarda falsa nouă în cadrul proiectelor pentru clădiri construite “de la cota zero”

Artificiul folosit pentru mansarda falsa de modificarea/construirea podurilor la clădirile existente este folosit și pentru clădirile proiectate și construite de la zero.

Tot cu etaje ascunse în mansardă falsa , cu apartamente separate pe verticală (duplex) sau separate pe orizontală.

Legislația modificată privind amenajarea nenormată a podurilor contrazice sau face inutil termenul/operațiunea de mansardă

Termenul de Mansardă și prevederile acestuia sunt, indirect, anulate sau ignorate în funcție de interpretarea dată de legea 193/2019 care modifică și articolului 11.1 lit. b din legea autorizării construirii 50/1991, după cum am scris și aici în acest articol: https://www.urbanambition.ro/legea-autorizatiei-de-construire/.

Prin articolul descris mai sus, mansarda nu este specificată “amenajare și funcționalizare” a podurilor existente.

Nu este specificat faptul dacă această amenajare de podurilor se va face după normativul pentru proiectarea Mansardelor (NP-006-02) sau după alte norme pentru poduri existente.

Prin autorizarea “în doi pași”, se realizează în primă fază un pod generos și apoi se autorizează în acest pod amenajare și “funcționalizare”.

Nu este specificat dacă această prevedere se poate aplica numai locuințelor individuale sau și pentru cele colective.

Pentru locuințele individuale nu ar fi o problemă amenajarea acestor poduri.

Pentru cele colective în care se amenajează apartamente, locurile de parcare reprezintă o mare problemă, la fel și riscul de incendiu al acestor apartamente realizate fără pereți de separare rezistenți la foc.

Tot din cauza lipsei de prevedere și diferențiere privind locuințele individuale față de cele colective, lipsă diferențiere între locuințele colective din zone diferite (de ex: centru față de cele periferice), haosul locurilor de parcare va fi complet.

Conform Legii 193/2019, art. 27 lit. d: se permite supraetajarea cu încă un nivel, o singură dată, dacă autorizația inițială NU a avut la bază un PUZ și

Conform art unic, punctul 27 din legea 193/2019, se permite și amenajarea acestor poduri, fără specificarea și limitarea doar la locuințele individuale, fără cuprinderea în parametri urbanistici a multiplelor apartamente neprevăzute cu locuri de parcare.

Termen inexistent în limba română sau alte norme

După cum am scris și în articolul https://www.urbanambition.ro/legea-autorizatiei-de-construire/:

Articolul 11.1 litera b este bazat pe un termen foarte vag denumit “funcționalizare” un termen care nu există descris nici în dicționarul limbii române pentru termeni legați de construcții și autorizări, este un termen compus folosit în limbajul arhitecților și prin proiectele tehnice. Acest termen nu este definit sau explicat clar în cadrul prezentei legi.

Litera b are următorul text: “lucrări de amenajare pentru funcționalizarea podurilor existente, chiar dacă aceasta conduce la depășirea coeficientului de utilizare a terenului – C.U.T. reglementat în zonă”.

Ce înseamnă funcționalizarea podurilor existente? Nu este scris clar schimbare de destinație și nici nouă folosință.”

Normativul este foarte detaliat și frumos desenat dar are anumite părți care se contrazic și nu sunt clare.

Are prevederi și schițe imposibil de aplicat în lumea reală a construcțiilor și indicații care nu se potrivesc unele cu altele.

La pagina 296: H minim la parapet (perete de unde incepe mobilarea) este, conform pct 2.2.2 c de minim 1,50 la figura A1 (pagina 297)

La pg 298, fig A4 fig 2: Același H minim este specificat la minim 1,5 m.

Neclaritate: Acel “h” minim este măsurat la parapetul care se continuă din peretele fațadei ( în schița de jos), iar în schița de sus este măsurat undeva la interior aleatoriu, în funcție de dimensiunea necunoscută a peretelui pe care sunt așezate cosoroabele și căpriorii. (poziție cosoroabă desenată la pagina 326, fig a, b și c.)

Altă nespecificare este cea privind dimensiunea maximă “h” în special în schița de mai jos unde avem șarpanta așezată pe zidărie sau pe un scaun de lemn în planul zidăriei peretelui exterior.

Se confirmă, și în schița de mai jos, această neconcordanță privind înălțimea nașterii căpriorilor la intersecția cu planul fațadei.

Este prevăzută/acceptată la pagina 306, fig. A11 o fereastră verticală în acel parapet nelimitat ca înălțime maximă.

Aerul nu circulă atât de eficient ca o săgeată desenată pe schiță. Ideal e o ventilare dispusă pe partea opusă a acoperișului sau ventilare mecanizată.

Conform normativului de proiectare și exploatare a clădirilor, parapetul trebuie să aibă o înălțime de minim 90 cm, ferestrele să se poată deschide pentru întreținere, aerisire și posibilități de mobilare corectă.

Rezultă un parapet înalt prevăzut cu ferestre fără minime privind înălțimea sau un parapet de minim 1,5 m fără niciun fel de fereastră.

Se admit pante mai mici de 20 de grade și mai mare de 45 de grade înclinație.

Cu pantă foarte mică/minimă la șarpanta și cu învelitoare sau membrane hidroizolante, teroretic și practic, pereții/parapeții mansardei de la cornișe se pot ridica atât cât permite înălțimea prin regulament sau certificatul de urbanism.

Poate rezulta, în acest mod, o mansardă care arată exact ca un etaj cu ferestre verticale, normale, pereți din zidărie și șarpantă de lemn fără pod, șarpantă alcătuită din cosoroabe și căpriori așezați direct pe zidurile/parapeții supraînălțați.

Alte informații despre mansarde

Pentru mansardare la clădiri existente este obligatorie expertiza structurală.

Se vor respecta prevederile normativului P100 – cod de proiectare seismică.

Mansarda se include în numărul de niveluri supraterane

Bariera de Vapori la Mansarde

Bariera de vapori nu înseamnă o membrană misterioasă avansată tehnologic, această barieră de vapori este o pungă prin care nu trec vaporii dar nu trece nici aerul.

Vă recomand această “barieră de vapori” să o montați în fața termoizolației spre interiorul camerei doar în zonele cu umezeală. (bucătării, băi, saune, etc) cu grile de transfer prevăzute în uși.

Fiecare cameră prevăzută cu barieră de vapori trebuie să fie echipată cu ventilare mecanică chiar dacă este prevăzută și cu geam direct către exterior sau către o curte de lumină.

La camerele de locuit nu puneți “barieră de vapori”, cel mult pe zona livingului dacă este deschis cu bucătăria.

Dacă nu aveți sisteme avansate de ventilare cu aport de aer proaspăt centralizat: nu montați bariere de vapori (pungi) pe zona dormitoarelor sau livingurilor și sufrageriilor cu bucătării separate, lăsați pereții să respire măcar pe zonele de dormit.

Nu vă recomand niciun fel de lucarne și balcoane combinate sau ieșite din mansarde. Sunt greu de executat corect și greu de folosit/ întreținut.

Cel mult ferestre tip tabachere/luminatoare paralele cu acoperișul.

Atenție la însorirea excesivă a luminatoarelor, inclinația acoperișului și eventuala degivrare de la luminatoare, accesibilitate pentru aerisire, deschidere și întreținere.

Prevederea din stadiu de proiect pentru soluție de acces pentru întreținere acoperiș și eventualele luminatoare și panouri solare.

Mai jos sunt scheme cu recomandări și situații uzuale de poduri și mansarde.

forma acoperis pod mansarda forma mansarda
forma acoperis pod mansarda forma mansarda cu planseu sau fără planseu
Pot fi prevăzute,pentru poduri ample, două grinzi intermediare la zona mediană a căpriorilor. Rezultând o zonă de pod împărțită in trei zone.
forma acoperis pod mansarda forma mansarda cu planseu sau fără planseu de beton sau planseu de lemn
Variantele fără planșeu intermediar sunt foarte plăcute ochiului arhitectural. Aceste principii pot fi folosite pentru corpuri de clădire monocamerale dar și pentru corpuri cu două sau mai multe deschideri. Formele curate pot fi folosite pentru clădiri anexe gospodărești dar și pentru clădiri de locuit/lucrat.
forma acoperis cu cu pante mici intr-o apa
Anvelopanta acoperișului se poate continua pe zona verticală a peretelui. Peretele poate fi prevăzut cu zidărie continuă sau întreruptă.
mansarda falsa forma acoperis cu cu pante mici si mari

În articolul de jos sunt cuprinse modificările care au impact asupra mansardelor, modificare adusă de Legea 193/2019 la legea 50/1991:
https://www.urbanambition.ro/legea-autorizatiei-de-construire/