Home Sfat Scara optimă de Printare

Scara optimă de Printare

19
0

În biroul nostru ne-am pus acum ceva timp problema pentru Scara de Printare optimă pentru proiectele noastre. Voi scrie aici și despre alte problematici de lucru cu scări multiple pe aceeași planșă/plan, din cadrului aceluiași proiect.


In linkurile subliniate, dacă interesează cum se desenează o scară cu trepte și contratrepte sau cum să setați scara de printare în Autocad?

Alegerea scării de printare este foarte strâns legată și de un alt articol foarte important în care am scris despre setările necesare pentru scara din “model” raportată la dimensiunea planșelor în layout în linkul următor:
https://www.urbanambition.ro/scara-in-autocad/

Scara de Printare / Plotare 1:50, 1:100 sau 1:200 pentru planurile generale?

În prezent, planșele noastre (cu excepția planurilor de situație sau de Detalii) sunt lucrate și imprimate pe hârtie, în principal, la scara 1:50.

La această scară, planșele și toate elementele din desen pot fi imprimate la o dimensiune optimă pentru a putea fi citite de autorități, de beneficiar și în șantier pentru execuție.

Conform legii 50/1991, republicată în 13 octombrie 2004, anexa 1, capitolul 1, secțiunea 2, punctul 2.1: planșele (plan nivel/secțiuni, fațade) se predau la scara 1:100 sau 1:50;

În șantier și la autorități , conform normativelor și legislației în vigoare, planșele se predau cu cartuș, aprobate/semnate de proiectant, aceste planșe trebuie să indice și scara la care este desenul.

Pentru tipul nostru de lucrări, după câteva încercări de lucru și imprimare doar la scara 1:100, desenul rezultat este neergonomic, greu de lucrat, neîncăpând toate informațiile (texte, cote, mărci, etc);

Scara 1:50 s-a dovedit a fi optimă pentru proiecte cu funcțiuni complexe, planuri cu mobilier/echipamente, fluxuri tehnologice, utilaje, etc.
După aceste încercări am ales să lucrăm, în principal, la scara 1:50.

Alegerea lucrului la scara 1:50 a implicat un întreg pachet de setări de text, cote, hașuri, tipuri de linii, mărci și alte elemente de spațiere, non-suprapuneri, etc. cu scopul de stabilire a unui model standard pentru lucrul la această scară.

Aceste setări și stabiliri de standarde s-au desfășurat timp de mai mulți ani de zile, pe parcursul mai multor proiecte.

Lucrul la două scări pe aceeași planșă/plan implică două rânduri de setări (cote, text, etc.). Această scară suplimentară necesită timp suplimentar pentru implementare a setărilor necesare.

Pornind de la concluzia faptului că lucrul la scara 1:50 este potrivită pentru majoritatea planșelor predate, nu se justifica timpul investit în lucrul paralel pentru două scări în toate planșele. Doar o mică parte din planșe vor fi la alte scări, acestea vor fi doar la acele scări, nu și la scara 1:50.

Foarte util este sistemul lucrului cu fișiere XREF pentru eficientizarea pregătirii planșelor pentru printare / plotare.

Folosirea sistemului de XREF pentru separarea și segmentarea proiectului in scări separate de lucru, într-un fișier vom avea o singură scară de lucru (un singur rând de texte și cote).

Scara 1:200 și 1:500 pentru anumite planuri care nu prezintă suficiente detalii, cum ar fi planurile de învelitoare, amenajări de incintă sau planuri pentru obiective / clădiri cu suprafețe mari.

Scara 1:100 pentru anumite planșe / piese, descrise mai sus, am implementat-o de curând în atelierul nostru.

În articolul, din link, găsiți infirmații despre ce înseamnă xrefs.

scara de printare optima

În schița de mai sus este prezentat un element desenat la 4 scări diferite. (o secțiune verticală printr-o fereastră) Fereastra are mai puține notații și informații la scara 1:200 față de scara 1:20.

La scara 1:20 au loc mai multe notații și texte, în schimb elementul este prezentat parțial și avem nevoie de încă o planșă (sau o planșă mai mare) pentru a prezența și cealalata jumătate a ferestrei.

În funcție de gradul de detaliere/conținut relevant sau necesar, fiecare planșă la scară mare, poate fi însoțită de vignietă și detaliere suplimentară (planșe aexate de detaliere la o scară cu lizibilitate).

Detaliile sunt imprimate la scara 1:10 folosind un set separat de texte, cote, etc. La acest set de 1:10 s-a lucrat, la fel ca și la celălalt set de 1:50, pe parcursul a mai multor proiecte.

În schița de mai sus, autorul prezintă mărimea constanța a textului raportată la scalarea obiectuli.

În schița de jos, dacă ar fi să reprezentăm același obiect și textul aferent, se observă diferitele mărimi de text și diferitele setări de spațiere. Deci patru rânduri de setări de text pentru fiecare Scara in Autocad : (Cu x culoarea roșie am marcat gosimea peretelui care rămână constanța)


schita elementelor la scari diferite dar cu detaliere diferita

Avem un efort și setări suplimentare în a coordona multiplele rânduri de cote și texte sau setări de afișare.

Pentru setare optima de Scara trebuie analizat dacă efortul investit în setările suplimentare la proiectul respectiv este rentabil pentru scopul pe care proiectul trebuie să-l îndeplinească.

Lucrul cu multimple setări de cote în cadrul aceluiași element este rentabil și productiv pentru producerea de construcții tipizate, în programe de lucru direct în 3D sau industrii auto/aeronautică, etc. â

Dacă doriți să alocați resurse pentru cercetare, justificate de rentabilizare, există tehnică cotelor și notațiilor multiple “Annotation Scale”

Dezavantajul Major pentru această tehnică este că NU pot scala și hașurile. Pentru cei care lucrează fără hașuri, este perfect.

Pentru proiectanții care au nevoie de hașuri, dacă este rentabil, efortul de construire a două rânduri de hașuri, justifica folosirea acestei automatizări cu “Annotation Scale”.

In concluzie, scarile pe care le folosim sunt:

  • planuri compartimentari+mobilare, fatade, sectiuni, etc sc . 1:50
  • planuri învelitoare/panotaje, planuri amenajare incintă sc 1:100 și 1:200
  • detalii sc. 1:20, 1:10 si 1:5
  • plan de situatie scara 1:500 sau 1:200
  • Plan de amplasament 1:2000 si 1:5000