Rampele de circulație sunt pietonale, velo, auto și mixte.
Mă voi referi în acest articol, în special, la rampele pietonale și velo.
Rampele pietonale sunt de două tipuri: cu trepte și fără trepte.
Rampa fără trepte este o suprafață aproape plană sau ușor înclinată, pe care se poate circula ca pieton, biciclist sau cu alt tip de mijloc de deplasare cu roți.
Rampa cu trepte este similară cu o scară, similară cu scara unei case, doar că această scară este așezată pe terenuri în pantă, pe elemente structurale proprii sau pe structura altor construcții.
Rampele cu trepte și cele fără trepte pot fi dispuse separat sau combinat, în serie sau în paralel.
Rampele scărilor vor fi de minim trei trepte și maxim 16, ideal 12 trepte.
O scară poate fi alcătuită din una sau mai multe rampe, dispuse pe o direcție sau pe mai multe direcții.
Despre cum se desenează scara, am scris și aici: www.urbanambition.ro/cum-se-deseneaza-scara/
Rampele din spații adiacente clădirilor vs rampe din spații publice deschise
Sunt două sau trei categorii de rampe, după amplasament și în relația cu alte construcții:
- Rampe din curți interioare și adiacente clădirilor, pe spațiu public sau privat.
- Rampe în cadrul circulațiilor publice, în lungul drumurilor, în piațete sau în parcuri.
Rampele adiacente clădirilor
Cele adiacente clădirilor sunt mai apropiate de normativul pentru persoanele cu dizabilități. De cele mai multe ori, spațiile sunt mult mai restrânse și riscurile de accidentare sunt mult mai mari.
Rolul acestor rampe este să facă legătura între trotuarul public și parterul cu recepția, unde se află lifturile și rampele interioare de legătură între nivelurile subterane și supraterane.
Majoritatea clădirilor sunt prevăzute cu un spațiu de gardă, nu vor fi trântite direct în trotuarul public.
Această zonă de gardă minimă poate fi alcătuită dintr-un un mic trotuar de gardă și un spațiu verde spre trotuarul public.
O zonă de gardă mai extinsă, ca o curte spre stradă, fără garduri, va permite amenajarea de trotuare de gardă și spații verzi extinse.
Clădirile cu apartamente de locuit la parter, vor avea trotuare de gardă strict pentru circulația de întreținere a fațadei, restul zonei de gardă va fi cu spațiu verde.
Clădirile cu birouri sau spații comerciale pot avea zone cu trotuare de gardă mult mai extinse, potrivite pentru promenada comercială, pentru vederea vitrinelor și pentru accesele în spațiile comerciale. Spațiile verzi vor fi atent realizate astfel încât să nu încurajeze crearea de scurtături cu circulații pietonale improvizate peste spațiile verzi.
Rampele din cadrul circulațiilor publice
Se împart în două mari categorii: rampe în lungul drumurilor cu circulație auto și rampe din cadrul piațetelor și parcurilor.
Rampele din cadrul străzilor și bulevardelor sunt mult mai complexe, fiind condiționate și legate de conformarea trotuarelor în relația cu carosabilul auto și accesele în clădirile adiacente trotuarului.
Rampele din cadrul parcurilor și piațetelor sunt cu un grad mai mare de libertate a amenajării, în special cele din parcuri.
Mai sunt anumite zone din oraș, zone care nu sunt nici piațete și nici parcuri sau scuaruri, sunt tot felul de zone reziduale, zone care pot fi amenajate cu ajutorul rampelor atent proiectate.
Toate trotuarele și aleile sunt rampe
Nu doar la orașele și localitățile de munte întâlnim denivelări de teren sau terenuri în pantă. Orașele și localitățile de câmpie, în urma sistematizării circulației rutiere, pot exista diferențe de nivel importante între cota circulației auto, trotuar și accesul în clădire.
Zonele cu platforme înclinate și diferențe mari de nivel, cum sunt cele de la munte, “ne sar în ochi” și le observăm mult mai bine, chiar fără să fim specialiști sau atenți la detalii.
Ca specialiști, ne obligă să le rezolvăm cumva cât mai corect, pentru a putea utiliza pietonalul respectiv altfel decât un derdeluș.
Rampele de la mare și câmpie
Pietonalele localităților de la mare sau de la câmpie, cu diferențe mai puțin observabile, e tendința de a fi proiectate și executate cât mai la întâmplare, cu diferențe de nivel și alte obstacole care nu fac imposibil mersul pe ele, dar nici plăcut, oricum în afara standardelor și normativelor.
Vedem alei și trotuare cu pante considerabile, imposibil de folosit atunci când apare fenomenul temporar de îngheț, când apa pluvială se adună în bălți sau curge șiroaie pe tot trotuarul.
La spitale, la centre de tratament și la azile, rampele vor fi tratate cu o mai mare atenție față de rampele de la diverse instituții publice sau cele din parc.
Fundații, fundații, fundații
O alee publică trainică, cu rampe și trepte, va fi realizată în urma unui studiu geotehnic și a unui proiect structural, cu grijă față de apele pluviale și față de rădăcinile pomilor.
Cele mai dificile proiecte sunt cele pe terenuri cu pante mari și foarte mari.
Normativele pentru rampe
Mai jos sunt linkurile către două importante normative:
- Normativul privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinței
de siguranță în exploatare, indicativ NP 068-02
- Normativ privind adaptarea clădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 – Revizuire NP 051/2000
În articol vă voi prezenta o serie de schițe și explicații cu principalele prevederi din normative, pentru rampe cu trepte și rampe fără trepte.
Înclinația longitudinală (pe lung) este de 5% pentru rampe de maxim 10 metri lungime și maxim 8% pentru rampe de maxim 6 metri.
Înclinația transversală (pe lat) este de maxim 2%, indiferent de lungimea rampei.
O rampă poate avea în același timp înclinație pe lățime și înclinație pe lungime.
Rampele vor avea o lungime de maxim 10 metri și vor fi întrerupte cu segmente de 1,5 metri mini, cu platforme orizontale sau cu zone de rampe cu înclinație foarte mică de maxim 2%.
Diferențele de nivel mai mari de 30 de cm pe zonele de alei cu circulație vor fi prevăzute cu balustradă. (20 de cm la dotările pentru persoanele cu dizabilități.
Diferențele de nivel în pardoseală sau în pavaje vor fi de maxim 2,5 cm, cu teșitură.
Diferența de nivel între alei și spații verzi va fi de maxim 20 cm.
Excepții ar fi anumite amenajări în afara circulațiilor obișnuite, la gradene și alte tipuri de amenajări urbane, în piațete și parcuri.
Diferența de nivel între alei, trotuare și alte alei sau carosabil, va fi de maxim 20 cm.
Aleile libere, fără pereți sau parapete, pot fi de minim 1,2 metri.
Aleile cu un perete pe una din laturi, vor fi cu dimensiunea de minim 1,3 metri.
Cele cu pereți sau parapeți pe ambele laturi vor fi de minim 1,5 metri.
Dimensiunea minimă ideală pentru o alee este de minim 1, 8 metri. Aceste dimensiuni nu includ pistele de biciclete. Pistele de biciclete vor fi dimensionate și amplasate separat sau paralel cu aleea pietonală.
Aleile și trotuarele sunt cu prioritate pentru pietoni, nu pentru bicicliști sau pentru alte mijloace de deplasare cu roți.
Pistele de biciclete vor fi marcate clar, adiacent carosabilului sau trotuarului.