Ai o terasă deschisă pe care te gândești să o închizi sau vrei să faci o terasă nouă și nu știi dacă e mai bine să o faci deschisă sau închisă. Te întrebi unde e mai bine să faci această terasă: în fața livingului, în zona intrării în casă sau în altă zonă a casei.
În acest articol vom lămuri care sunt avantajele și dezavantajele fiecărei variante de terasă și care este cea mai potrivită amplasare a terasei în funcție de câteva tipologii ale caselor noastre.
Înainte de a trece mai departe la ideea de terasă, trebuie să ne lămurim dacă în locul acestei terase este mai potrivită în primă fază o prispă mai simplă, un windfang exterior sau poate că noi avem nevoie, mai bine, de un foișor înconjurat de verdeață, lângă bucătăria de vară.
Terasa este o platformă amplasată la exterior, este un fel de prispă modernă. Poate fi acel spațiu intermediar între curte și una din intrările dintr-o casă. Terasa complet separată de orice intrare în casă este ca un pavilion alipit de casă.
O terasă închisă este una care are automat pereți de închidere parțială sau totală și acoperiș parțial sau total, similară cu o logie deschisă sau cu un balcon închis.
Imaginea de terasă deschisă este cea de terasă acoperită parțial sau total, fără pereți, cel mult cu un parapet de cca 90 de cm, similar cu imaginea unui foișor.
Inchiderile la pereți și tavane pot fi permanente – fixe sau mobile – retractabile.
Pereții pot fi cu închideri transparente total sau parțial.
Acoperișul unei terase, cu o singură excepție, va fi obligatoriu opac – mat, netransparent. Un acoperiș transparent, din sticlă sau din policarbonat va transforma terasa în solar de legume sau seră de flori.
Excepția de mai sus este doar pentru terasele lângă fațadele dinspre punctul cardinal nord. Terasele amplasate pe fațadele nordice pot avea vitraje spectaculoase inclusiv la partea de acoperiș. Lumina în aceste terase este constantă și temperatura nu va fi influențată de însorire. Poate fi un bun loc pentru spații de lucru sau ateliere de creație.
O caracteristică principală a teraselor este aceea că ele sunt alipite de un perete exterior al casei. Nu este obligatoriu ca terasa să fie cu acces direct la una din ușile exterioarei ale casei.
Terasele deschise, independente, separate de corpul clădirii, pot fi considerate foișoare sau pavilioane. Dacă sunt cu suprafețe mai mari decât un loc de luat masa, sunt considerate pavilioane. Un foișor conține, de regulă un singur loc de luat masa. O terasă mare sau un pavilion poate include mai multe zone cu mobilier utilitar, mese și alte zone libere pentru joacă sau dans.
Terasă la subsol, parter sau la ultimul nivel
Terasa poate fi amplasată la nivelul terenului amenajat, la nivelul parterului sau o terasă peste ultimul nivel al unei clădiri.
Sunt și cazuri mai speciale cu terase amenajate în curți de lumină de la parter – parțial deschise și terase la nivelul subsolului sau al demisolului, prin curți de lumină scufundate – curți engleze minimaliste sau curți engleze extinse pe o mare suprafață a incintei, incintă care de vine parțial sau total scufundată sub nivelul general al terenurilor vecine.
De regulă, terasele amenajate în dreptul nivelurilor subterane, în curți scufundate, nu vor fi acoperite pe cea mai mare parte din suprafață, pentru menținerea unei ventilări naturale care să compenseze pereții scufundați ai curții și ai clădirii adiacente.
Diferența între o logie mare, un balcon mare și o terasă oarecare
Diferența între o terasă mică sau mare și o logie este că terasa nu va avea niciodată suprapusă peste ea o altă terasă.
O logie poate avea una sau mai multe logii suprapuse peste aceasta, la fel ca balcoanele.
O logie sau un balcon, chiar dacă sunt foarte mari, nu se pot denumi terase.
Se poate deduce că doar logia de la ultimul nivel se poate numi o terasă închisă sau deschisă.
Indiferent de suprafața balconului sau a logiei apartamentelor, avantajul și caracteristica terasei este că va poate fi luminată natural dacă este neacoperită sau dacă are acoperiș retractabil.
Un apartament poate beneficia de o terasă dacă este vorba de apartamentul de la parter sau de cel de la ultimul nivel (cel de la ultimul nivel denumit și penthouse).
Sunt și cazuri de proiecte cu logii și balcoane terasate – în trepte (fără suprapuneri sau cu suprapunere parțială). În acest caz, aceste balcoane pot fi considerate terase.
Cât de importantă este o terasă pentru o casă sau pentru un apartament.
Rolul principal al unei terase este pentru relaxare și socializare. Va fi ca un living exterior, mai aproape de mediul natural, de lumină, aer, de sunetele păsărilor și de vegetația din curte sau incintă.
Terasa poate avea și un rol utilitar atunci când în cadrul acesteia se află o chicinetă sau un un colț de creație și lucru. Depinde mult de mărimea terasei și de modul în care aceasta este amenajată.
Amplasată în fața intrării principale, poate avea rol de vestibul sau hol pentru primirea oaspeților, rol de depozitare temporară a rolelor și bicicletelor ferite de o ploaie surpriză.
Depinde mult de configurația casei rolul pe care îl va avea terasa respectivă. O singură casă poate fi prevăzută cu una sau două terase, de exemplu: terasă pe fațada cu intrarea principală și o terasă pe fațada cu intrarea (sau ieșirea) secundară din partea din spate a casei.
Terasa cu închideri retractabile manuale, mecanizate sau automatizate
Acest tip de terasă oferă tot ce e mai bun din ambele lumi: Iarna se pot închide pentru pastrarea căldurii. Vara se pot deschide pentru ventilare și aerisire naturală.
Va împiedica curenții de aer și viscolul pe timp de iarnă, accesul animalelor și al păsărilor atunci când suntem plecați mai mult de acasă
În funcție de bugetul alocat, se poate alege o închidere retractabilă manuală – simplă, mecanizată sau cu o automatizare suprapusă peste un sistem mecanizat.
Cel mai simplu mod este cel manual, pe un sistem de șine, cu uși culisante sau armonice.
Cele automatizate se pot controla de la distanță, se pot închide-deschide programat sau automat în funcție de setări și senzori.
Tipuri de terase
Terasa direct pe pământ
Cea mai simplă terasă este o platformă așezată pe terenul amenajat sau neamenajat.
Platforma poate realizată din piatră, beton sau șapă armată, mozaicuri armate din ciment-piatră, lemn sau alte materiale moderne compozite și tratate pentru rezistența la umiditate.
In orice caz de amenajare a incintei, terasa va fi protejată de apele pluviale prin rigole sau prin diferență de nivel.
Terasa se va ridica cu minim 8-10 cm dacă este înconjurată de pământ, pietre sau spațiu verde neamenajat. Pe zona de acces dinspre terenul neamenajat va fi prevăzută doar rampă cu înclinația de 8% dacă denivelarea este mică. Dacă denivelare este mai mare, vor fi prevăzute cu număr impar, minim trei trepte.
Terasa mai înaltă de 60 de cm față de terenul amenajat sau neamenajat, va fi prevăzută cu balustradă de 90 de cm.
Pentru rol decorativ, delimitare și de intimitate, se poate prevedea parapet și pentru denivelări mai mici de 60 de cm.
Dacă terasa acoperită este la nivelul general al curții amenajate, vor fi prevăzute rigole îngropate sau de suprafață pe tot conturul perimetrului format de stâlpii de susținere ai terasei.
Terasa peste un subsol, demisol sau peste ultimul nivel
Se va monta balustradă sau parapet care poate avea rol decorativ și de protecție a apelor din apele meteorice (apa de ploaie izbită de vânt). Balustradă sau parapet dacă avem diferență de nivel mai mare de 60 de cm între partea finită a terasei și partea finită a terenului amenajat din incintă.
Se va acorda o atenție deosebită termoizolării și hidroizolării plăcii de beton a încăperii peste care se va amenaja terasa. Se va termoizola doar la exterior și se va aplica hidroizolație din membrană lipită la cald peste o șapă armată de minim 5 cm. Sub șapă va fi termoizolația din polistiren extrudat cu grosimea de minim 15 cm. Peste membrana bituminoasă se va monta finisajul dorit, cu atenție și la protecția membranei hidroizolației.
Terasele peste ultimul nivel sunt inevitabile dacă nu există posibilitatea amenajării unei terase la nivelul parterului. În schimb, terasele peste subsoluri și demisoluri pot fi mai ușor evitate dacă avem posibilitatea amenajării direct pe sol a acesteia.
Terasa deschisă și fără acoperiș
Este cea mai simplă terasă, este o platformă liberă pe care se poate sta la soare. Acest tip de terasă poate face parte ca extensie a unei terase închise. Nu are parapet, nu are stâlpi și nici acoperiș.
Terasa deschisă, cu pergolă
În loc de acoperiș va avea un sistem de umbrire sau de decor și încadrare pentru lumini și alte elemente pentru amenajare. Poate fi prevăzută parțial sau pe tot perimetrul cu parapet plin sau transparent.
Terasa deschisă, cu acoperiș
Cel mai uzual tip de terasă este cea fără închideri la pereți (doar peretele casei de care este alipită) și acoperiș plin – opac.
Acest tip de terasă poate avea parapet pe tot perimetrul (mai puțin la zonele de acces în terasă), poate fi prevăzută cu pereți perforați sau din riflaje (pergole verticale) parțial sau pe tot perimetrul.
Terasa închisă
O terasă închisă este ca o cameră exterioară: va avea pereți și acoperiș.
Închiderile pot fi transparente parțial sau total cu diverse materiale
Terasă închisă cu termopan (geam termoizolator)
O terasă închisă cu tâmplărie și geam termopan, similar cu cele pe care le punem la camerele casei, va fi mult mai greu de realizat cu sisteme retractabile pentru ca terasa să funcționeze pe timp de vară cât mai deschisă.
Tâmplăria tip termopan este mult mai grea față de o tâmplărie într-o singură foaie.
Practic, în loc de o terasă aerisită vă puteți trezi cu încă o cameră obișnuită pe care o veți ventila și aerisi cu deschiderea geamurilor și ușilor limitate ca dimensiuni.
Folosirea unei ventilații mecanizate nu poate fi luată în considerare pentru aerisirea unei terase, poate fi doar suplimentară și opțională.
Conceptul de terasă este cel de contact cu natura și cu aerul din exterior, nu cu sisteme de ventilare mecanizate și tâmplării etanșe.
Terasă închisă cu sticlă (geam într-o singură foaie)
Poate fi cea mai bună alegere pentru o închidere retractabilă pe sistem culisant sau sistem armonică. Un sistem care ne va transforma terasa acoperită în una deschisă total pe timp de vară la pereți.
Este o tâmplărie mai ușor de manipulat și de întreținut.
Nu este termoizolatoare cum este cea termopan, dar nici nu este cazul pentru o terasă aerisită natural, care prin acest sistem trebuie să asigure doar o minimă protecție a apelor meterorice izbite de vânt.
Terasă închisă cu lemn
Terasa închisă cu lemn plin fără spații de aer sau o închidere cu lemn dispus pe orizontală cu lamele suprapuse, pentru împiedicarea apelor meteorice și permiterea circulației aerului. Pe același sistem se poate realiza și cu metal, cu mențiunea că pe zonele însorite acest metal poate degaja multă căldură.
Terasă închisă cu folie transparentă
Pe principii similare cu închiderea tip geam într-o singură foaie, închiderea cu folie are avantajul că poate fi cuprinsă în rulouri acționate manual sau mecanizat.
Dezavantajul este că sunt mai fragile la anumite acțiuni mecanice (tăiere, zgâriere) și transparența e un pic redusă de anumite reflexii față de închiderea cu geamuri într-o singură foaie. Geamurile de sticlă sunt mai sensibile la alte acțiuni sau jocuri mecanice care pe anumite zone impun montarea unui geam puternic securizat sau alegerea unei folii în loc de geam pe zona respectivă, mai ales dacă este în fața și în lungul unor circulații.
O bună idee poate fi combinarea celor două sisteme, de exemplu: cu sticlă pe lateralele terasei și cu folie în rulou pe parte frontală, sau invers: sticlă în față și folie pe una sau ambele laterale.
Terasă închisă cu grilaj tip riflaj din lemn sau metal
O terasă închisă cu grilaj, gratar sau riflaj va avea un design atent studiat pentru a nu arăta în final ca o cușcă. Se va alege o anumită proporție între zonele cu riflaj și cele fără grătare sau riflaje.
Grilajul și riflajul poate fi dublat la interior de folie retractabilă sau sticlă culisantă. Se va avea în vedere posibilitatea de curățare între riflaj și folia sau foaia de sticlă aplicată la interior.
Unde se pune terasa
Cea mai bună poziție și amplasare a unei terase este pe un perete al casei care nu are geamuri către camere. O terasă amplasată în fața unor ferestre va reduce din lumina care va intra în camera respectivă.
O poziție bună a terasei poate fi în apropierea livingului, fără să obtureze lumina naturală către acesta.
Cea mai bună amplasare pentru living este spre est, vest, sud-est sau sud-vest, nu pe sud, nici pe nord.
Dacă livingul este amplasat pe est sau vest, terasa se poate amplasa spre sud, pe un perete care nu are ferestre către aceasta.
Un living fără posibilitate de amplasare a altor ferestre, în dreptul terasei, va primi lumină prin luminatoare zenitale sau prin supralumină peste nivelul terasei.
O altă posibilitate pentru amplasarea terasei este pe peretele cu accesul în casă. După cum am scris și mai sus, terasa din acaestă zonă va avea și rol de vestibul sau un fel de prispă extinsă. Pe acest perete se va evita amplasarea de ferestre pentru camere, cel mult fereastra de la hol, cămară sau baie.
Ideal este ca terasa să nu fie amplasată în fața geamului de la camera de locuit (living sau dormitor). Pe timp de toamnă și iarnă se reduce foarte mult luminozitatea și ventilarea unei camere care are fereastra spre terasă.
Un balcon sau o logie mai mică are un impact mai redus asupra iluminatului și aerisirii camerei către care este alipită. O terasă va afecta mult mai mult camera care are fereastra spre aceasta. Prin dimensiunile mai mari și a posibilității de închidere totală sau parțială, se anulează efectul și rolul ferestrei pentru camera respectivă.
E nevoie de fundație pentru o terasă?
Dacă veți avea sisteme complexe de închidere cu uși culisante sau armonice, va fi nevoie ca fundația terasei să fie similară cu cea a unei case. Se va respecta adâncimea săpăturii din proiect și armarea betonului.
Orice deformație sau tasare poate duse la funcționarea deficitară a sistemelor de închidere, pentru care orice milimetru contează.
Tasările și de formările sunt datorate fie din cauza apei care îngheață și ridică fundația insuficient îngropată, fie de la o fundare care nu ține cont de natura solului pe care descarcă greutatea terasei.
Fundația terasei va fi separată de fundația casei, nu se va continua cu placa de beton de la interior. Între fundația terasei și fundația casei va exista izolare termică din polistiren extrudat de minim 5 cm, pe toată adâncimea soclului și a fundației.
Structură din lemn, metal, sau beton armat
Cele mai uzuale terase acoperite sunt cele realizate din lemn, cu sau fără fundație.
Structura unei terase solide este alcătuită din fundație, stâlpi și grinzi principale. Dacă este o terasă complexă, pot fi prevăzute prin proiect contravântuiri, tiranți și alte elemente de conformare a structurii.
Fundația poate fi continuă sau fundații de beton armat izolate legate cu grinzi de fundare.
Se poate combina foarte armonios o structură din metal cu elemente secundare din lemn.
Pentru terasele cu fundație, betonul armat va fi obligatoriu la partea de fundație indiferent că vom avea stâlpi de lemn sau metal.
Din cauza masivității lor, stâlpii și grinzile din beton armat pentru terasă sunt mai puțin folosiți pentru structura unei terase acoperite.
O terasă, indiferent că este descoperită, acoperită sau închisa cu totul, poate fi o încântare pentru o gospodărie sau pentru un apartament special.
Îți recomand și articolul despre controversa Balcon închis sau deschis?
https://www.urbanambition.ro/balcon-inchis-sau-deschis/
