Cum se face un releveu sau cum se măsoară o cameră, mai multe camere, o construcție sau o amenajare exterioară.
Doar aici vei găsi tehnici și principii care vor sta la baza unui releveu eficient.
După mai mult de 100 de relevee mici și mari realizate, vă pot împărtăși din experiența și din situațiile de care m-am lovit în realizarea releveelor.
În acest articol voi scrie despre cum se face un releveu manual, mă refer în special la releveul realizat cu o ruletă obișnuită și cu un telemetru devenit la fel de obișnuit, nu mă refer prea mult la relevee realizate cu stații GPS sau aparate de scanat în 3D.
Foto cu telemetrul nou în stânga și telemetrul vechi în dreapta. Încă funcționează foarte bine și cel vechi. Pe ambele le-am cumpărat la sfârșit de linie a fabricației. Acum au apărut tot felul de telemetre cu acumulator intern. Prefer telemetrul cu baterii obișnuite, baterii pe care le pot schimba în caz de nevoie urgentă.
Releveul este o stare de fapt exprimată în planșe 2D sau 3D a unei amenajări sau a unei construcții existente.
Sunt câteva metode și unelte care ne pot ajuta sau ne pot încurca în realizarea unui releveu.
Despre tipuri de relevee și despre alte moduri mai automatizate în care se pot face relevee, am scris în alt articol: www.urbanambition.ro/ce-este-releveul
Scopul, cerințe și necesitatea releveului
Primul lucru pe care trebuie să-l stabilim este: scopul releveului.
In funcție de scopul releveului se stabilește un fel de temă de lucru, o listă în care stabilim ce elemente măsurăm și pe ce ne concentrăm atenția mai mult.
Pe lângă scopul releveului, foarte important este să știm la ce va fi folosit respectivul releveu. Va fi folosit ca anexă la un contract de închiriere sau pentru un proiect tehnic?
Este foarte importantă și experiența în cadrul proiectelor tehnice pentru a înțelege ce informații sunt necesare de cuprins într-un releveu pe care îl realizăm noi sau pe care îl primim de la alții.
Dacă primim releveele de la alții, vom ști și noi ce să cerem, vom avea o listă de cerințe clare, un model de lucru și o listă de layere și culori pentru fișierul digital – CAD.
Releveul manual, cu ruleta și telemetrul
Telemetrul are pe el tot felul de funcții și butoane, o mare parte din ele sunt utile, o altă mare parte sunt de o utilitate discutabilă, mai mult de marketing.
O altă funcție utilă este cea de memorare a două sau trei cote – măsuri anterioare, de foarte mare ajutor atunci când ai un releveu mic realizat de o singură persoană.
Pentru releveele cu spații foarte mici, este avantajoasă deplasarea unei singure persoane de la birou.
Pentru cele cu spații mai mari sau spații complicate, cu mult mobilier și multe compartimentări, este ideală prezența unei echipe formate din maxim două persoane, cel puțin una din persoane să fie cu experiență.
La acest tip de releveu, o persoană stă cu telemetrul sau cu ruleta în mână și măsoară fiecare segment dorit din obiect sau clădire. Cealaltă persoană notează pe un caiet sau pe un clipboard ușor, format A3 sau A4.
La finalul măsurătorilor, planșele sunt citite, analizate și introduse manual în calculator, text, cotă cu cotă, segment cu segment și diagonală cu diagonală. Este un procedeu anevoios, dar sigur. Rezultă un desen curat, cu elementele strict necesare scopului releveului respectiv.
Dacă avem telemetru, la ce mai este bună clasica ruleta manuală?
Ruleta clasică este foarte utilă când avem de măsurat segmente mici sau foarte mici. Este mult mai rapidă o ruletă pe zone cu decroșuri mici, dimensiunile montanților unor tâmplării, grosimea unui stâlp, șamd. Telemetrul va merge obligatoriu în trusa de releveu însoțit de o ruletă clasică.
Pe hârtie sau pe tabletă? Parametric sau schițat?
Desenarea se poate face și în format digital, în loc de hârtie, direct pe o tabletă.
Desenarea pe tabletă se poate face și ea în două moduri: digital – parametric sau digital – schițat, similar ca schița de pe hârtie.
- Pe tabletă, direct, parametric, la scară și proporțional, introducând cifră cu cifră din fiecare segment măsurat în teren, rezultă date digitale care pot fi folosite direct în proiectare sau în determinarea suprafețelor spațiului.
- Pe tableta folosită ca o hârtie “infinită”, se poate realiza schiță similară cu desenul pe hârtie, fără introducere de cifre. În loc să desenăm schițe și cifre pe hârtie cu un pix sau creion obișnuit, le desenăm pe un ecranul tabletei cu un pix special. În acest caz rezultă un fel de date digitale schițate, similare cu cele de la un scaner sau de la un aparat foto.
Desenatul parametric, cu introducerea cotelor poate fi utilă pentru forme sau camere cu geometrie foarte simplă.
Este foarte complicat și ineficient cu tableta pentru camere cu o geometrie complicată, cu multe elemente, decroșuri, cu nișe, parapeți, pereți înclinați. Deși e foarte ridicolă următoarea posibilitate:e mai eficientă folosirea unui laptop în mijlocul camerei, pe o masă cu loc pentru mouse, laptop pe care să introduc în timp real acele cote, fără să te chinui cu pixul digital și cu ecranul unei tablete.
Este ridicol, deoarece multe spații supuse releveului sunt fie în construcție, cu sau fără muncitori care debitează diverse materiale cu flexul. Pot fi relevee parțial exterioare, în ploaia din aer liber, sunt neîncălzite, în curent – fără geamuri, pline de mobilier sau alte obiecte, mizerabile, cu purici, praf, șobolani, sau cu aer foarte închis.
Ideea e să iei rapid conturul esențial, cotele esențiale, multe poze și să prelucrezi datele în confortul curat al unui birou, la un laptop elegant sau la un calculator cu minim două monitoare.
Altă idee e să nu stai să te chiorăști și să te chinui să desenezi cu orele, de amorul folosirii tehnologiei, aplecat ne-ergonomic cu capul spre o tabletă cu un mic ecran.
De cele mai multe ori, tot variantele clasice funcționează, iar inovațiile tehnologice care ne încântă, ne pot ajuta sau ne pot încurca dacă le folosim acolo, cum sau unde nu trebuie.
Folosirea pe post de hârtie, pentru spații mai complicate, este o variantă mult mai bună față de desenarea direct parametric 2D sau, mai rău, direct în 3D.
Avantaje și dezavantaje pentru folosirea tabletelor
Avantajul folosirii unei tablete este că avem din timp informația salvată în sistem digital parametric sau schițat, după cum am scris mai sus.
Pentru spații mici și relevee care nu durează mai mult de o oră, este foarte ok tableta cu o husă specială, cu intrarea palmei pe o bandă din spatele husei.
Pentru spații mari și relevee care se întind pe mai multe ore, tableta devine foarte incomodă și greu de ținut în mână.
Sigur, o tabletă mai mică este mai ușoară, doar că ecranul devine prea mic, tot ce e sub format A4 devine prea mic și nu se poate schița sau vizualiza mai în ansamblu, chiar dacă se desenează pe camere sau zone mici de camere.
Tablete industriale sau militare
Este nevoie de folosirea unui hardware și software foarte stabil pentru zero pierderi de date și backup multiplu la fiecare 5 minute. Nu vrei să te trezești la final de releveu că s-a înnegrit ecranul și schițele sau desenul au dispărut de pe memorie sau de pe Cloud.
Ecranul tabletei obișnuite poate deveni ilizibil sau inutilizabil în spații exterioare. Devine nefuncțional cu expunere prelungită direct spre soare, la temperaturi la extreme.
În vreme cu umiditate mare sau precipitații slabe, ecranul umed nu poate fi folosit corespunzător.
Se poate încinge pe timp de vară și, pe timp de iarnă, bateria poate da comandă de închidere temporară sau permanentă a tabletei.
Tabletele rezistente la medii extreme și industriale sau militare sunt prevăzute cu hamuri de susținere prelungită, fără a obosi mâinile. Sunt dotate cu baterii, ecrane, softuri, componente dedicate și foarte speciale.
Pot fi operate cu mănuși și au chiar butoane fizice de bază.
Întrebarea este dacă merită investiția în a folosi tablete speciale pentru câteva relevee pe an?
Este mai avantajoasă folosirea unei tablete obișnuite, atunci când condițiile și specificul lucrării permite folosirea acesteia?
Relevee la clădiri existente, pentru amenajări interioare
Unele greșeli în abordarea releveului
Pentru acest tip de releveu, care este și cel mai popular, prima greșeală este să insistați prea mult pe conturul exterior al clădirii, pe fațade sau pe alte elemente interioare de care clientul sau proiectantul nu are nevoie.
Tema și scopul este pentru amenajare interioară, nu pentru amenajarea incintei sau pentru determinarea unui contur exterior care nu are nicio relevanță pentru a amenajare interioară.
Conturul exterior va fi desenat doar orientativ – grafic. Poate fi desenat mai precis doar printr-o suprapunere pe o ridicare topo a conturului clădirii (ridicarea topo poate face parte sau nu din releveu).
A doua mare greșeală este de a încerca corelarea și legarea perfectă a camerelor măsurate individual, mai ales dacă e vorba de pereți care nu se pot demola și nici nu se vor demola.
Pereții subțiri care se vor desface
Dacă în cadrul unei camere avem pereți de gips carton sau pereți subțiri de zidărie, o eventuală desfacere a lor poate influența spațiul încăperii mari din care acești pereți interiori au dispărut.
În acest caz, se va insista mai mult pe relația dintre camerele despărțite de acest tip de perete subțire, folosindu-ne de golurile de trecere (uși sau alte goluri existente sau realizate cu un ciocan sau o bormașină (dacă există acordul proprietarului și dacă este cuprinsă în contractul de releveu această sondare ușoară prin pereții neportanți).
Dacă planul este cu mulți pereți despărțitori care se vor desface, se va reveni la un releveu separat sau la un releveu din cadrul proiectului tehnic, releveu pentru actualizarea planului fără acei pereți demolați.
Nu se va insista pe camere secundare (grupuri sanitare, depozite, șamd) unde oricum nu se va veni cu o amenajare detaliată.
Se va măsura diferența de nivel între interior și exterior, fiecare treaptă și denivelare din zona ușilor de acces, dimensiuni platforme de intrare – podeste, denivelarea de la trotuarele de gardă și carosabil.
Releveu de plafon
Camerele cu înălțime mică se vor măsura cu o atenție mai mare față de camerele cu înălțimi foarte mari.
Din cauza unor riscuri de la gabaritele ocupate ale eventualelor aparate de ventilare sau alte trasee de instalații voluminoase viitoare, se vor marca pozițiile aproximative în plan ale grinzilor și planșeelor.
Foarte precis se poate măsura doar cota de înălțime, poziția în plan a grinzilor este suficient să fie aproximativă.
Releveu necesar pentru proiecte de extinderi și supraetajări
În funcție de importanța proiectului, releveul poate fi unul extrem de detaliat, cu folosirea tehnicilor manuale și a celor cu stații topo – 3D.
Același releveu poate fi unul simplificat cu rezolvări pe șantier, cu asistența proiectantului.
Atenția și detalierea mai mare doar pe anumite zone dinspre extindere sau dinspre viitoarea extindere de la etaj, zone care se lămuresc mai mult în desfășurare șantierului, pe parcurs.
Relevee pentru construcții noi
Sigur vă întrebați: “Pentru ce releveu la construcții noi?” Este vorba de terenuri goale pe care dorim să amplasăm o construcție, clădire nouă sau e vorba de releveul unei construcții care s-a finalizat sau e în curs de finalizare?
Un teren gol va avea ridicarea topo pe post de releveu de bază.
Pentru construcții noi pe terenuri libere de construcții, singurele relevee sunt cele care ne arată dimensiunea, forma și cotele de nivel ale terenului. Aceste relevee se numesc ridicări sau măsurători topografice pe care vor fi prezentate toate contururile și cotele de nivel ale elementelor din teren.
După ce avem această ridicare topo, putem măsura local anumite elemente care există pe terenul respectiv: arbori, branșamente, cămine de instalații, împrejmuire existente (dacă nu sunt cuprinse în topo).
Se vor fotografia și măsura manual – estimat sau prin topo: calcanele și fațadele clădirilor vecine.
Terenul perfect, chiar dacă este gol și curat, va avea trasate pozițiile căminelor de instalații și a altor elemente de organizare de șantier, elemente care pot fi măsurate pentru verificare a poziției corecte, conform cu proiectul.
Releveu la final sau pe parcurs?
Releveele pot fi realizate pe parcursul execuției sau în anumite etape importante:
- După compartimentările interioare,
- După execuția la roșu sau la gri și
- În orice altă etapă considerată importantă, în funcție de specificul proiectului.
Dacă proiectul tehnic (PT) este respectat, releveul de la final, teoretic, nici nu mai este necesar.
Un releveu la final este justificat doar pentru construcții existente la care nu există proiect tehnic sau la construcții noi la care s-au realizat lucrări fără proiect tehnic sau fără respectarea acestuia.
Pentru construcții noi, releveul poate fi o verificare a respectării proiectului tehnic, o actualizare a planșelor pentru eventuale intervenții viitoare și pentru cartea construcției.
Orice modificare se face în mod obișnuit cu modificare de PT (care include sau nu un releveu local sau general), modificarea se poate face oficial cu dispoziție de șantier, se poate face cu relevee punctuale, realizate pe parcursul execuției, acolo unde au fost modificările respective.
Pasul următor și logic este ca toate aceste modificări sunt integrate pe parcurs și din timp în proiectul tehnic, rezultă la final un proiect tehnic actualizat (PTA) și nu mai este nevoie de releveu total pentru tot spațiul.
Proiectul tehnic actualizat, la final, face parte din documentația de As-built (ASB) și din cartea construcției.
Releveu pentru demolări
Releveele pentru demolări sunt utile ca să știm ce și cât demolăm.
Releveele de demolare includ expertize și soluții tehnice în care ni se spune cum demolăm și cum protejăm clădirile adiacente sau spațiul public de aceste demolări.
Cum măsori un spațiu plin de mobilier sau alte obiecte care încurcă măsurarea
Secretul meu este că mă folosesc de toate aceste obstacole pentru a contura spațiul.
Dacă nu pot măsura peste sau pe lângă obiectul respectiv (obiect situat între doi pereți) mă folosesc de acel obiect așa:
Îl marchez pe schița mea
Măsor o cotă de la primul perete până la punctul sau fața obiectului pe care o folosesc ca reper
Măsor mai departe de la acel reper la următorul perete.
Dacă obiectul respectiv este un dulap, de exemplu, măsor și schițez ca reper ambele fețe, rezultând în total trei cote pe care le adun când le introduc în calculator.
Obiectele pot fi simple suprafețe plane sau obiecte voluminoase de la care putem folosi ca reper o singură muchie sau putem desena mai multe laturi ale obiectului respectiv, folosindu-ne de el pentru a ne putea lega și întoarce cu cotele dintr-o parte în alta.
Secretul succesului e și de desenare temporară pe calculator a acestor obiecte pe care le folosim strict pentru determinarea spațiului. La final, ștergem aceste obiecte de care ne-am folosit.
Cum se măsoară fațadele
Principalele elemente care determină o fațadă sunt golurile pentru ferestre și eventual balcoane. Fațadele vor fi desenate și ele orientativ, extrase din ce se poate măsura din planuri (h. parapet interior/exterior, h x L fereastră). Nu va sta nimeni cu ruleta pe schelă să măsoare.
Dacă nu intră în contract relevarea etajelor superioare, ferestrele și fațadele de la etajele superioare se vor desena cu dimensiuni estimate, multe din aceste elemente sunt necesare, pentru avize și autorizații, doar la nivel orientativ – grafic – de vizualizare a spațiului studiat în ansamblul în care se află.
Dacă este vorba de intervenții structurale la fațade istorica sau la fațade mai complicate, se va măsura manual fațada la interior și la exterior se va măsura cu stații topometrice și/sau scanere 3D.
Pentru alte releveele obișnuite se va îngriji cu măsurătoare pe zone unde se vor realiza amenajări detaliate sau pe care se vor monta echipamente, vitrine frigorifice și alt mobilier fix, pe zona unde se vor înlocui uși sau vitrine exterioare la fațade.
Măsurarea detaliată a fațadelor se va face doar pe zona unde se va interveni la tâmplării, la accesele principale și la accesele secundare pentru evacuare sau de recepție marfă – aprovizionare.
Pentru fațadele de la clădirile obișnuite, cel mai simplu stil de măsurare folosit de mine este următorul:
Desenez un “plan de fațadă”, un contur simplu – schematic – care urmează o formă a fațadei în plan.
Dacă e prea lungă fațada, împart pe două sau mai multe contururi desenate separat. Separarea o fac înainte de un reper important al fațadei.
Unde am tâmplărie continua (tip perete cortină) fac niște cerculețe mici în locul fiecărui montant.
La geamurile obișnuite, desenez golul fiecărui geam cu aceleași mici cercuri pe post de tâmplărie.
Pentru informațiile pe înălțime, fac în dreptul fiecărui geam diferit un fel de secție schematică în care arăt parapetul și toate ochiurile de geam, inclusiv cele de la supralumină. În aceste secții cuprind și eventualele copertine, streșini sau balcoane.
Multe poze perpendiculare pe fațadă, poze cu detaliu uși, socluri și parapeți.
Nu desenez pe hârtie fațada, desenez doar un plan schematic cu conturul fațadei și câteva secții locale prin fațadă. (orizontal – vertical).
În toate aceste schițe de secțiune orizontală și verticală a fațadei mă interesează cotele pe care le notez și pe care apoi le introduc în calculator pentru a genera o fațadă în format digital dwg.
Cum făceam la început de drum: desenam fațada și pierdeam foarte mult timp cu desenatul în vedere ale unor elemente pe care le pot extrage mult mai ușor din acele schițe schematice orizontale – verticale și cu ajutorul pozelor în care se vede fațada mult mai bine decât aș desena eu ca un mare artist.
Dacă scopul releveului fațadei este doar pentru a pune autocolant pe ochiurile de sticlă, desenați precis în calculator doar acele ochiuri de sticlă, montanții de tâmplărie pot fi desenați aproximativ și este recomandat chiar să nu-i cotați.
Dacă scopul releveului este de desfacere a tâmplăriei parțial sau total, este mai importantă desenarea exactă a montanților în plan și vedere.
Diagonalele, perimetrale, totale si perpendicularele multiple
Măsurarea de diagonale este vitală pentru a rezulta un releveu cât mai precis.
Diagonalele nu sunt suficiente, foarte importante sunt cotele luate aleatoriu pe zone mediane sau pe tot felul de perpendiculare pe pereți oblici sau care nu sunt paraleli. Doar cotele perimetrale și diagonale nu sunt suficiente.
Nișele se vor măsura la partea din fund și la partea dinspre colțuri/muchii.
Redundanța este foarte importantă: mai bine mai multe cote din mai multe repere, cote care măsoară aceeași cameră.
Cote totale prin spațiu, prin mai multe laturi ale camerei (minim 3 zone pe fiecare direcție), cote care să treacă prin mai multe camere.
Ajută mult cotele din spatele camerei, cote care par aleatorii într-un montant de tâmplărie (de scris text din ce în ce am dat cota respectivă, dacă nu se vede bine pe plan).
Alte tips&tricks:
Mici scheme cu detaliu pe zone mici unde nu e lizibil pe planșă principală, de scos din planșă sau pe planșă separată.
Perimetrul exterior se va desena pe foaie separată.
Desenul pe un plan vechi și aglomerat mai rău ne poate încurca.
Cel mai bine este desenarea unui contur simplu, contur care ne determină spațiul și elementele dorite.
Împărțirea pe zone, câte o camera sau zona pe foaie și realizarea unei “hărți” cu fiecare cameră măsurată
Vă recomand pe hârtie, nu pe tabletă, clipboard A3 sau A4, foi simple – albe sau ușor colorate. Foi de matematică doar pentru începători, acele caroiaje încarcă desenul prea mult. Pentru schițe de studiu partiu e ok hârtia de matematică sau cea milimetrică, pentru releveu nu e ok.
Carioci speciale cu grosime de 0,01 și 0,05 în două -trei culori pentru cote și vedere. Pentru pereți – 0,3 și 0,5. Alte carioci de diverse grosimi cu transparență pentru marcarea diverselor elemente din plafon sau alte elemente de instalații.
Desenarea pe cât se poate proporțională a camerei pentru a avea loc de desenat cotele. De luat un reper cel mai drept perete față de care desemnăm tot si marcăm inclusiv pereții ușor oblici, cote totale si redundante sunt utile.
Dacă avem un plan început sau o schiță cadastrală, în funcție de acuratețea acesteia și de gradul de vizibilitate, se poate folosi pentru releveu. De cele mai multe ori, aceste schițe sunt pline de erori și de tot felul de date inutile care mai mult ne încurcă în desenarea releveului pe acestea. Pot fi folosite pentru orientare și porporționare a spațiului.
Eu nu mai folosesc creioane sau radiere la releveu, prefer desenarea pe hârtie, direct cu carioca sau cu linerul subțire de 0,05 sau 0,01 și apoi îngroșarea acelorași linii cu un 0,1 pentru linii de vedere și cu 0,3 sau un 05 pentru liniile de secțiune.
Cotele se vor scrie în centimetri pentru arhitecți și în milimetri pentru ingineri.
Cotă imediat după ce ați desenat câteva segmente de Polyline. Verificarea imediată a cotei din calculator cu cota de pe schiță.
Se vor folosi doar Polyline, nu Line.
Despre relevee pe tableta vs hârtie am scris tot în articolul recomandat mai sus și la finalul acestui articol.
Alte observații importante despre cum se face un releveu
Releveul nu arată compoziția materialelor.
Nu știi ce e, trece la modul general tot, altfel derutezi proiectanții. Se va folosi o hașură și o linie indiferent că e beton armat sau zidărie. Doar stâlpii insulari și pereții de gips carton care pot fi determinați cât de cât, pot avea o hașură diferită și un text explicativ.
Conturul care nu se vede (prin spatele mobilierului sau ale altor obstacole) de trece cu linie punctată, cu text “contur estimat”.
Doar prin expertiză și prin sondaje se poate determina din ce materiale sunt realizate obiectele măsurate de noi.
Releveul realizat de noi este foarte util și vital pentru inginerii care vor veni pe teren și vor face sondaje marcate pe acest releveu.
Se pot marca și scrie doar finisajele care se văd, culori și alte echipamente de instalații identificate orientativ.
Releveul de arhitectură va sta la baza oricărui releveu de instalații și de structură.
Cotele de nivel, de luat un reper ZERO sau de marcat pragurile din camera in camera si apoi vom determina pe calculator raportul dintre denivelări și cotele de înălțime.
Relevarea și fotografierea fisurilor si a infiltrațiilor de apa, mucegai.
Desenarea tuturor elementelor mărunte de toc, pentru a ne putea întoarce cu toate capetele dintr-un spațiu in altul.
Mitul realizării direct pe tabletă parametric, folosirea tabletei ca o planșa de hârtie. Majoritatea spațiilor sunt cu mici bucăți de zid de la nișe, ghene sau chiar de la elemente structurale care nu sunt aliniate cu peretele camerei, chiar și mici diferențe de unu sau doi sau cinci cm ne pot deruta și încurca. Folosiți cu încredere hârtia.
Programe folosite Autocad LT sau orice program similar CAD. Nu recomand realizarea lui în programe tip BIM sau programe 3D.
Aplicații de relevat prin aplicații de telefon sunt niște jucării imprecise.
Am scris aici despre tipuri de relevee:
