Un termen aparent tehnic, care ascunde adesea un proces mult mai complex
AS-built este un termen folosit frecvent în construcții, dar rar înțeles cu adevărat.
În teorie, este o documentație simplă: arată ce s-a construit. În practică, în multe proiecte, devine un instrument prin care se „închide” un proces care nu a fost controlat pe parcurs.
Constructorul modifică în șantier. Proiectantul nu este anunțat. La final, cineva trebuie să pună lucrurile în ordine.
Și atunci apare AS-built.
Doar că, de multe ori, nu mai este vorba despre documentare. Este vorba despre asumare.
Ce este AS-built în teorie
AS-built este o documentație care reflectă construcția realizată.
În forma corectă, el conține proiectul tehnic inițial, dacă acesta a fost respectat, sau proiectul tehnic actualizat, dacă modificările au fost integrate pe parcurs.
AS-built nu este un proiect nou. Nu propune soluții și nu corectează decizii. Nu introduce interpretări.
Este, în esență, o fotografie tehnică a realității din teren.
Dacă proiectul este urmărit corect, iar toate modificările sunt gestionate în timp real, AS-built devine o simplă formalitate. Documentația finală există deja.
Ce se întâmplă în realitate
În multe proiecte, lucrurile nu funcționează așa.
Nu există urmărire de șantier constantă. Modificările sunt făcute direct în execuție. Deciziile apar rapid, fără coordonare între specialități.
Proiectantul ajunge la final și descoperă diferențe între proiect și realitate.
- poziții schimbate
- trasee modificate
- soluții improvizate
În acel moment, ceea ce este numit „AS-built” nu mai este doar o documentație.
Devine un proces care include măsurare, analiză și verificare.
Și, uneori, reproiectare.
AS-built vs. proiect tehnic revizuit
Confuzia apare atunci când același termen este folosit pentru lucruri diferite.
AS-built înseamnă documentare.
Proiectul tehnic revizuit înseamnă proiectare.
Diferența nu este de nuanță, ci de responsabilitate.
AS-built ar trebui să arate ce s-a construit, fără să modifice sau să valideze soluții.
Proiectul tehnic revizuit analizează situația din teren, introduce corecții și își asumă soluțiile finale.
În multe situații, ceea ce este livrat ca „AS-built” este, de fapt, un proiect tehnic revizuit realizat la finalul execuției.
Doar că nu este numit așa.
De ce contează această diferență
Diferența schimbă complet modul în care este înțeleasă responsabilitatea.
Când un proiect este numit AS-built, se transmite ideea că este doar o documentare a realității.
În practică, proiectantul analizează, decide și validează soluții.
Adică proiectează.
Această diferență neclară duce la asumări implicite, care nu sunt recunoscute formal și nu sunt tratate ca atare în contract.
Momentul critic: vizita în teren
Vizita în teren este punctul în care lucrurile se clarifică.
Proiectantul vede ce s-a executat și trebuie să ia o decizie.
Poate respinge soluțiile și poate cere corecturi în șantier.
Sau le poate accepta și integra în proiect.
În ambele situații, intervine prin proiectare.
Nu doar documentează.
Când este AS-built real
AS-built există cu adevărat doar atunci când procesul a fost controlat.
Proiectul este respectat sau modificările sunt integrate pe parcurs, cu implicarea proiectantului.
În acest caz, documentația finală este coerentă și reflectă un proces deja gestionat.
AS-built devine o consecință firească, nu o intervenție de urgență.
Costul real al „AS-built-ului”
Atunci când proiectul nu este respectat, apare un proces suplimentar.
Execuția este urmată de releveu, analiză, corecții și verificări ulterioare.
Acest proces consumă timp și resurse.
- timp pierdut
- decizii luate sub presiune
- compromisuri tehnice
- responsabilitate neclară
În loc ca proiectul să ghideze execuția, execuția ajunge să forțeze proiectul.
Un proces care funcționează, dar nu corect
Paradoxal, sistemul continuă să funcționeze.
Constructorul finalizează lucrările. Clientul vede progres. Proiectantul intervine la final și „închide” proiectul.
Toată lumea se adaptează.
Dar adaptarea produce un efect tăcut.
Proiectarea devine reactivă, nu preventivă.
O variantă mai onestă
În multe cazuri, este mai corect să vorbim despre un proiect tehnic revizuit.
Sau despre planuri rezultate din informațiile disponibile din teren.
Aceste denumiri reflectă mai bine realitatea procesului.
Nu ascund intervenția proiectantului.
O concluzie intermediară
AS-built nu este problema.
Este simptomul.
Dacă proiectul este urmărit corect, AS-built aproape că nu mai este necesar.
Dacă nu este, devine un plasture peste un proces defect.
Iar în multe situații, ceea ce numim „AS-built” este, de fapt, un proiect tehnic revizuit realizat la finalul execuției.
AS-built este o documentație care include o copie după proiectul tehnic sau, dacă au fost modificări pe parcurs, proiectul tehnic actualizat (PTA).
Dacă proiectul tehnic (PT) este respectat și modificările realizate în timpul PT au fost cuprinse pe parcurs, releveul de la final, teoretic, nici nu mai este necesar.
Un releveu la final este justificat doar pentru construcții existente la care nu există proiect tehnic sau la construcții noi la care s-au realizat lucrări fără proiect tehnic, fără respectarea acestuia sau cu modificări fără informarea proiectantului.
Proiectant diferit
O situație complicată este atunci când ASB este realizat de proiectant diferit de cel care a realizat PT-ul. Chiar dacă urmează un releveu complet și eventual o expertiză, se complică lucrurile în lipsa fișierelor în format digital de la proiectantul inițial.
Existența fișierelor în format digital poate fi completă sau incompletă, cu toate acestea este o muncă separată de a corela cu releveul și apoi de a pregăti aceste fișiere pe standardul de lucru al proiectantului care întocmește ASB-ul.
Dispoziții externe și interne
Pentru construcții noi, releveul este o verificare a respectării proiectului tehnic.
Orice modificare se face în mod obișnuit cu modificare de PT (care include sau nu un releveu local sau general), modificarea se poate face oficial cu dispoziție de șantier, se poate face cu dispoziții interne și relevee punctuale, realizate pe parcursul execuției, acolo unde au fost modificările respective.
Dispozițiile interne sunt cele care nu intră sub incidența autorizării construirii și nici a verificatorilor de specialitate, sunt modificări cu mică importanță legala, dar cu mare importanță privind proiectul și coordonarea între specialități. (Mici detalii de finisaje, poziții ajustate la aparate și trasee de instalații, șamd).
Pasul următor și logic este ca toate aceste modificări sunt integrate pe parcurs și din timp în proiectul tehnic, rezultă la final un proiect tehnic actualizat (PTA) și nu mai este nevoie la final de releveu total, pentru tot spațiul.
Proiectul tehnic actualizat, la final, face parte din documentația de As-built (ASB)și din cartea construcției.
După cum am scris și mai sus, releveele și actualizările punctuale de PT se fac în mod normal pe parcurs, prin proiectant.
Pașii pentru un ASB pentru PT-uri neconforme
Dacă proiectul nu a fost respectat și modificările au fost realizate fără a trece prin proiectant, la final se poate realiza un releveu, doar că acest releveu nu se va numi PT actualizat. Va fi un releveu care va sta la baza modificărilor de PT pentru a ajunge la PTA.
Varianta în care proiectul nu este conform ne aduce în situația de costuri suplimentare (săgețile portocalii)
- Actualizarea PT se poate face prin acest releveu la final doar dacă, în urma releveului, respectivele modificări pot fi asumate de proiectantul general și de proiectanții pe fiecare specialitate (structură, instalații, șamd).
- Este posibil ca în urma releveului să observăm că soluțiile tehnice și modificările realizate în șantier de constructor sunt conforme și atunci, prin releveu, se pot adopta respectivele modificări și se pot constitui într-o actualizare de PT și, mai departe, în documentația ASB.
- Problema este atunci când modificările realizate în șantier (fără acord proiectant) să nu fie conforme. În această situație, proiectantul va face un raport privind neconformitățile și poate propune noi soluții tehnice de conformare.
- După ce noile soluții tehnice sunt implementate de constructor, se va merge din nou pe teren pentru verificare. Verificarea poate include sau nu încă un releveu parțial sau total și alte investigații la fața locului.
- Dacă de data asta constructorul a respectat proiectul, de poate întocmi ASB.
- Dacă nici de data asta nu a respectat, ne întoarcem la punctul 2 de mai sus.
Tot acest dans de la punctul 1 la punctul 6 nu ar fi necesar dacă proiectul este respectat și dacă toate modificările sunt realizate cu acordul și informarea proiectantului.
Tot ce e scris de la punctul 1 la punctul 6 înseamnă costuri peste cele suplimentare, cost deplasare, relevau, analiză, raport, cost soluție tehnică, apoi verificarea soluției tehnice.
Modificările din cadrul proiectului tehnic, cu informarea proiectantului, sunt mult mai puțin costisitoare față de o verificare la final care poate include cele 6 puncte de mai sus.
Modificările realizate din timp înseamnă proiect tehnic actualizat pas cu pas. Asta nu înseamnă că numărul de pași este nelimitat, chiar și în cadrul proiectului tehnic există o limită privind numărul de modificări și deplasări incluse în contract.
Cu toate acestea, chiar și eventualele operațiuni plătite suplimentar de client pe parcursul execuției, nu vor depăși costurile de coșmar ale intrării în “dansul” de la punctul 1-6.
De ce se ajunge la punctul 6?
Clientul nu are platforma – infrastructura de plată toate aceste modificări care ar necesita intervenția proiectantului pe parcursul proiectului și le execută împreună cu constructorul, fără intervenția și informarea proiectantului.
Proiectantul nu are nici el posibilitatea și “infrastructura” crescută în timp, de a menține angajați și personal care să se ocupe de urmărirea de șantier.
Proiectantul este solicitat să întocmească “documentația ASB” și implicit o “actualizare de PT” în urma unui releveu la finalul unei execuții neconforme cu proiectul sau neconforme cu legea.
Același proiectant se deplasează și poate face doar un releveu foarte succint în care observă neconformitățile sau neconcordanțele cu proiectul tehnic.
Dacă nu se merge mai departe de la punctul 2 spre punctul 6, proiectantul va preda un PTA care nu este actualizat, este PT inițial, în speranța că nu sunt modificări care să afecteze documentația verificată de autorități corelată cu situația din teren.
Repet ce am scris și mai sus: Dacă modificările din șantier nu au respectat proiectul, dar sunt conforme, aceste modificări pot fi adoptate de proiectant, la final, în urma unui releveu, raport și apoi documentații și coordonare pentru modificare de PT.
Aceasta modificare de PT de la final va avea un regim de tarifare separată de contract, teoretic, această fază ar trebui să existe doar ca anexă suplimentară, în caz că nu este respectat proiectul.
Dacă este respectat proiectul și modificările lui de pe parcurs, proiectul tehnic actualizat PTA și ASB sunt o rezultantă automată.
Tot acest “releveu” de la final nu este ASB și nu este doar un simplu releveu, indiferent că e conform sau nu e conform ce a realizat constructorul acolo. Este o analiză, un fel de expertiză, un proces care poate include deplasări și timp la locație, expertiză externă, consultanță suplimentară urmată de noi soluții tehnice de desfaceri, refaceri, coordonare specialități și apoi alte verificări în șantier dacă s-a executat conform PT.
Mai departe vă recomand articolul despre cum se face un releveu sau o măsurătoare simplă pentru o cameră sau pentru casă:
