De la începutul anului viitor, din 2024, toate documentațiile pentru avizare și autorizare la incendiu (ISU) se vor depune în format electronic, cu semnătură electronică, în format PDF.
Opțional va fi și pentru alte instituții la care se poate deja depune online cu semnătura electronică..
Obligativitatea aceasta va duce la obligativitatea verificării documentației care ajunge și la primărie, dacă va fi vorba de aviz ISU la proiect de AC.
Planșele care ajung la verificator vor fi toate semnate cu semnătură electronică. Dacă tot se semnează electronic pentru avizul ISU, se vor semna la fel și pentru primărie.
Rezultă obligativitatea predării electronice a întregii documentații pentru autorizarea de construire. Cel mult avizele obișnuite se vor putea depune opțional în sistemul clasic, pe hârtie și scanate apoi pentru a fi urcate toate împreună pe site-ul primăriei.
Sunt adeptul a tot cea ce însemnă eliminarea hârtiilor în care ne îngropăm împreună cu instituțiile de avizare.
Cu toate acestea, e nevoie de o pregătire foarte temeinică a instituțiilor pentru a prelua acest flux de documentații depuse în format electronic.
Dacă sunt depuse în format electronic, nu înseamnă că se vor procesa automat cu programe de inteligență artificială, va fi nevoie tot de aceeași oameni sau chiar oameni angajați suplimentar pentru trainingul celor existenți și chiar personal suplimentar pentru procesarea online și a serverului de stocare a arhivei electronice.
Un avantaj va fi că documentațiile vor putea fi redistribuite din server spre analiză către inspectoratele mai puțin încărcate, din toată țara.
Eliminarea documentațiilor printate pe hârtie vine la pachet cu costuri în implementarea de training personal, echipamente de stocare și de lucru:
- servere, backup pe minim două servere și în Cloud.
- departament IT intern permanent
- interfață cu utilizatorii – deponenți și personal inspectorat
- ecrane 8K de dimensiuni format A0 minim pentru vizualizarea cât mai “la scară”, ca și cum ar fi o planșă printată
- computere, rețelistică și softuri adaptate la lucru pe server din mai multe locații
- semnături electronice multiple
Încă suntem obișnuiți cu privirea planșelor pe hârtie și erorile de editare scăpă mult mai ușor dacă sunt vizualizate doar de pe un ecran de lucru, ecran de dimensiuni mici.
De foarte multe ori am observat erori de editare după ce am printate planșa și am văzut totul la scară, pe o foaie, nu înghesuit pe un mic ecran.
O rezolvare poate fi dată de proiectare performante sau de ecrane foarte mari cu rezoluție minim 8k, ecrane pe care să le folosim strict pentru corectură – analiză erori înainte de predare.
De lucrat vom lucra pe monitoare obișnuite în continuare, ergonomice. Nu este sănătos lucrul la proiect direct pe monitoare foarte mari, proiectoare, sau ecrane de televizor.
O altă rezolvare poate fi printarea unui exemplar pentru vizualizare înainte de urcarea pe server a predării electronice.
Sunt sau vor fi inspectoratele pregătite pentru așa ceva?
Încă din acest moment se pot face depuneri cu semnătură electronică pe site-ul ISU
https://drive.isubif.ro Apreciez faptul că se pot depune fișiere de până la 1 GB și nu unu sau doi trei amărâți de megabiți cum sunt pe la alte instituții avizatoare.
S-a făcut un studiu de impact în urma căruia să se realizeze o bugetare a sumelor necesare pentru toate aceste investiții în echipamente, software, servicii Cloud și personal instruit-“trăinuit” sau angajat?
Proiectanții și verificatorii sunt pregătiți cu semnătura electronică de la începutul anului?
Economisim timpul și banii pentru printare, pliere, îndosariere, ștampilare-semnare, drumuri de trimitere și primire de la inginerii colaboratori și verificatori.
Eu poate că sunt pregătit. Inginerii și verificatorii sunt oare pregătiți? De ISU și funcționarii de acolo nu cred că sunt foarte încântați de această digitalizare văzută de cetățeni ca fiind o mare minune și eficientizare. Această digitalizare va avea în spate tot oameni – funcționari, nu roboți sau Chat GPT care să răspundă la adrese și petiții depuse de cetățeni nerăbdători sau de către proiectanți.
Orice proces de digitalizare are nevoie de o strategie și pregătire în servere, soft, proceduri și oameni. Sper să fie totul în regulă și să ne obișnuim cu noul sistem..
Cheltuim, cel puțin, cu următoarele:
Vom plăti abonament anual pentru semnătura electronică.
Se va pierde destul de mult timp cu logistica de salvare a fiecărui pdf și semnarea lui electronică (sau semnarea mai multor fișiere în același timp – abonament anual suplimentar).
Timp cu procedura de încărcare pe portalul-serverul inspectoratului avizator.
Un alt timp și atenție se va acorda traseului și ordinea semnării electronice a documentației (arhitect -> ingineri -> verificator -> inspectorat -> descărcare documentație semnate de avizator și aviz sau descărcare respingere/răspuns).
Cine va face procedura de încărcare? o poate face un reprezentant al beneficiarului, al proiectantului sau va fi obligatoriu ca proiectantul să le depună pe toate.
Eu abia dacă am timp să-mi fac treaba mea, a ceea ce ține strict de mine pe partea de proiectare.
Restul, ce ține de depunerea și de ridicarea avizelor, le externalizez sau le dau în brațe beneficiarului. Întocmesc documentația care ține de mine, dar nu am cum să mai și alerg pe la toate instituțiile avizatoare pentru depuneri sau ridicări.
Sper ca acest proces de depunere să nu fie blocat de servere și de sisteme slabe care funcționează doar noaptea. Sper să fie un sistem simplu în care depunerea să pot fi făcută cu logare simplă cu un cod și o parolă.
Dacă tot acest proces de depunere și ridicare pică pe capul proiectantului, dacă proiectantul nu poate externaliza în cadrul unui proces simplu de depunere, proiectanții din firmele mici vor face mai mult secretariat și mai puțină proiectare.
Firmele mari de proiectare își permit să facă secretariat angajând secretare și personal tesa sau pot externaliza la costuri mari un proces mai greoi de depunere.
Firmele mici nu-și permit nici să angajeze secretare, nici să externalizeze procese greoaie de depunere – cu costuri mari.
Un proces simplu de depunere este cel fără logare cu token sau stick fizic, cel mult cu un cod primit pe adresa de email a proiectantului, beneficiarului sau a delegatului. (Fiecare aviz să aibă un cod generat de cererea online.)
Un proces simplu de depunere poate fi cu posibilitate de delegare au unei persoane care să se logheze, să încarce și să descarce avizele respective.
Cu acces pentru vizualizare și descărcare a documentațiilor ale celor care au codul de acces.
Mai există noțiunea de desen la scară pentru planșele semnate electronic?
Termenul de planșe la scară este folosit pentru a stabili dimensiunile printate pe hârtie ale unui obiect mare și foarte mare, care încape pe hârtie doar dacă îl desenăm la dimensiuni reduse, dar proporționale.
Planul unei case va fi desenat obligatoriu la o dimensiune redusă pe hârtie.
De exemplu: ce dimensiune va avea pe planșă o ușă cu de un metru deschidere la scara 1:100?
Dimensiunea ușii desenate pe hârtie va fi de 1 centimetru. (Un centimetru de pe hârtie va fi egal cu un metru din șantier).
Mai este desenată la scară planșa în format electronic?
DA. Dacă privim aceeași planșă pe un ecran, scara desenului va putea fi determinată doar în raport cu dimensiunea cartușului (cartușul printate era de 18 cm și în care e scris numele proiectantului, denumirea proiectului, numărul planșei, șamd).
Cartușul devine un reper important, ca un fel de scară grafică desenată pe hărțile geografice. Vom putea estima dimensiunile elementelor din plan, chiar dacă nu vor fi cotate acele elemente.
Scara la care e desenat planul devine cumva irelevantă deoarece putem mări sau micșora desenul aproape la infinit.
Devine relevantă grafica cât mai clară a desenului. Raportul dintre desen și dimensiuni (cotele) și textele să fie vizibile la un mod similar cu cele pe care le desenam atunci când printăm planșele pe hârtie.
O planșă în format electronic vizualizată pe un ecran de dimensiunea planșei printate va fi cel puțin la fel de lizibilă ca planșa printată. Va fi ca o planșă “printată” pe ecran.
Diferența între format digital și format digital electronic
Formatul digital poate fi tip bitmap sau tip vectorial:
- doar digital
- digital electronic necriptat
- digital electronic criptat
Formatul digital simplu este o poză sau un document scanat, fără text editabil, fără elemente vectoriale.
Un alt format digital poate fi un fișier PDF care are în el o poză sau un PDF care are în el elemente vectoriale sau nevectoriale.
Un format digital electronic necriptat poate fi un PDF care are în el elemente vectoriale sau elemente electronice editabil sau needitabile.
Digital electronic criptat este fișierul care rezultă în urma aplicării unei semnături electronice. Această semnătură se poate aplica pe un fișier PDF care conține poze sau alte elemente electronice sau alte elemente electronice necriptate.
Planșele semnate electronic se pot printa și preda așa (printate, fără parafă/ștampilă, cu semnătura electronică) sau e obligatoriu să le predau în format digital?
Așa cum eu primesc avize și certificate printate de la avizatori, teoretic și eu pot să predau mai departe acele PDF-uri pe hârtie, semnate electronic de avizatori, printate și scanate de proiectant sau beneficiar.
Singurele planșe predate – semnate electronic ar fi strict planșele care țin de proiectanți și verificatori.
Dacă planșele de la avize și avizele se transmit și se primesc în format electronic, tot proiectul și toate avizele vor fi transmise către primărie în format electronic.
Dacă o parte din avize se vor primi pe hârtie, se vor scana și preda digital, fără semnătura electronică a avizatorului?
Semnătura administratorului firmei care apare în cartuș
Semnătura care apărea peste ștampila firmei, va fi acum înlocuită de semnătura electronică a administratorului?
Ce se întâmplă cu ștampila firmei
Nu îmi e clar ce se întâmplă cu ștampila firmei, cu ce va fi înlocuită.
Semnăturile electronice se fac pe persoane, nu pe firme. Se fac pe persoana administrator al firmei, nu pe sigla sau denumirea unei firme.
Doar ștampila firmei e cumva separată de orice persoană.
În acest caz, ștampila firmei nu va mai reprezenta mare lucru, la fel ca ștampila arhitectului.
Ordinul OMAI 180/2022 nu detaliază aspectul ștampilă firmă VS semnătură electronică administrator-director al respectivei firme.
În cazul unui arhitect cu PFA sau BIA este aceeași semnătură pentru ambele, persoana este aceeași pentru ambele.
Un proiect pe care apare în cartuș un arhitect și firma este a altui arhitect sau a altei persoane, pune un rând de semnături electronice ale arhitectului și apoi încă un rând de semnături electronice ale persoanei administrator sau director respectiv al firmei?
Dacă firma respectivă este a arhitectului, va fi o singură semnătură electronică?
În majoritatea cazurilor, în cartușe vor apărea arhitecți care nu sunt și administratori ai firmei respective și automat vor apărea două rânduri de semnături electronice.
Nu se va folosi semnătura electronică a unui coleg arhitect sau proiectant care nu a lucrat la proiectul respectiv sau care nu a fost șef de proiect la respectiva lucrare.
Va fi minim o singură semnătură electronică indiferent de câți arhitecți apar în cartuș, va fi semnătura arhitectului șef de proiect sau a arhitectului coordonator, la fel cum se întâmpla și cu ștampila arhitectului, era o singură ștampila de arhitect pe fiecare planșă.
Pe fiecare planșă eu pun două ștampile:
• ștampila firmei și semnătura olografă a administratorului sau a directorului
• ștampila-parafa arhitectului și semnătura olografă a aceluiași arhitect
Cred că semnăturile olografe și ștampilele de mai sus vor fi înlocuite cu:
• token cu semnătură electronică a arhitectului (va înlocui ștampila-parafa și semnătura olografă)
• token cu semnătură electronică a administratorului (va înlocui ștampila firmei și semnătura olografă a administratorului)
În cartuș sau deasupra cartușului va apărea codul fiscal al firmei și nr TNA al arhitectului, TNA fiind vizibil pe parafa-ștampila care acum este înlocuită de semnătura electronică.
In articolul din linkul de jos am scris de ce acest aviz super-important va declanșa o depunere în lanț pentru proiectul de AC și posibil și pentru alte avize importante.
În concluzie pot să spun că în acest domeniu al proiectării devine totul din ce în ce mai anevoios. Tot acest proces de “simplificare” se va muta în cârca proiectanților, a inspectorilor sau bugetarilor angajați din instituții care vor procesa aceste tăvăluguri digitale de documentații electronice, fără proceduri, suport IT și fără infrastructură solidă de stocare și backup.
Avizele și autorizațiile se obțin acum din ce în ce mai greu și nu cred că acest proces de digitalizare va grăbi prea curând procesul de avizare (din motive pe care le-am descris mai sus).
Un mare plus este că acest demers va securiza informația care nu va mai sta în arhive prăfuite, va fi pe servere securizate și interogate de baze de date interconectate între instituții.