Home Urbanism Ce vrea Bucureștiul să devină?

Ce vrea Bucureștiul să devină?

1371
0
http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/planul_UTR.pdf

Blocuri intre Case și case între Blocuri

Luată ca exemplu, este o zonă în L2A, o zonă periferică din București cu locuințe individuale.
Nu e o zonă centrală și nici măcar semicentrală.
Majoritatea locuințelor din această zonă sunt pe terenuri relativ mici, cu curți mici, locuințe individuale cuplate nu izolate, foarte putine sunt locuințe izolate.
Peisajul nu este rural, este o zonă cu multe case aranjate și cu străzi asfaltate.
Toată zona nu a fost gândită pentru locuințe colective strecurate printre locuințe individuale și nici nu va fi de locuințe colective cu “peisaj urban”, peisaj distopic cu blocuri înghesuite pe străduțe in următoarea sută de ani.
În niciun caz nu va arată a peisaj urban cu aceste viitoare favele colective de tip mini-blocuri “tip vagon” alipite printre case.

Exista in cadrul zonei și un parcelar “protejat”

Acest parcelar și cu ce e in jurul lui, este măcelărit urbanistic de investitorii din zonă cu complicitatea sau inconștiența funcționarilor din PMB și PS1.

Inconștiență asupra ororilor care se petrec în aceste țesuturi urbane cu o istorie valoroasă.
Fondul problemei sunt aceste documentații de planificare “în regie proprie” PUD.

blocuri intre case pud neconform

PUD-uri și Proiecte tehnice neconforme

PUD-uri care insultă orice expertiză și verificare a proiectului privind respectarea retragerilor, a înălțimii în metri și număr+conformare niveluri, respectarea proiectului tehnic, a spațiilor verzi, numărul locurilor de parcare și intimității curților vecine către care își proiectează ferestrele cu maximă și senină nonșalanță.

locuinte colective mici etape de densificare de la locuinte individuale la locuinte colective mici inghesuite

PUZ-urile Coordonatoare

La fel de grotești sunt și PUZ-urile “coordonatoare” de sector, niște documentații rușinoase cu probleme procedural/legale, promovate cu frenezie de primari și arhitecții șefi de sectoare.

Planurile de Urbanism Generale sunt cele care ar trebui să dicteze Amenajarea Teritorială a unui sector de dimensiunea și puterea financiară a unui oraș mare.

Dacă PUG-ul sau etapa/predarea respectivă din PUG nu poate detalia, legea spune că se vor detalia prin “PUZ”, NU prin “PUZ coordonator de Sector”.

Planurile de Urbanism Zonale “obișnuite”

Singurele cuprinse în lege (nu cele coordonatoare), au rolul de a reglementa zone și parcele și zone adiacente afectate de “găurile” din PUG

PUZ-urile sunt documentații detaliate pentru parcele mai mari sau mai mici. Repet: parcele NU Sectoare!

PUZ-ul coordonator încearcă să fie un “Monopol”, un “Tată” denaturat și caraghios al tuturor PUZ-urilor.

De ce, în acest fel, sunt îndepărtați specialiștii și urbaniștii din București, unii din ei bine intenționați, care pot analiza în detaliu doar prin PUZ-uri obișnuite/legale situații unele foarte complexe, prin filtrele numeroaselor comisii de urbanism?

De ce nu cu Documentații care pot respecta toate cerințele?.

“PUZ-urile coordonatoare” nu au cum să fie detaliate și nici generale, nu au cum să respecte toate cerințele.

În condițiile lipsei situației existente digitalizate și procesate, planul poate fi general, zonal sau detaliat.
Nu are cum să fie toate trei la un loc cum încearcă să fie prezentat în această încropeală denumită PUZ coordonator.

Așa cum nu poți să faci un plan coordonator de sector de autorizare a construirii tuturor locuințelor din sector, la fel, nu poți să faci un plan coordonator de autorizare a reglementării zonale pentru toate parcelele din sector.

Nimeni nu este tras la răspundere pentru amânarea Planurilor de Urbanism Generale

Legea urbanismului a fost recent modificată, halucinant, cu scopul amânării la infinit a Planurilor de Urbanism Generale care sunt singurele instrumente de reglementare generală ale sectoarelor, orașelor, comunelor.

Cum este posibil ca pentru o comună amărâtă să se ceară obligatoriu PUG și, pentru Sectoare imense ca populație și suprafață, să se vină cu aceste PUZ-uri coordonatoare, niște documentații absolut contra naturii și contra bunului simț.

Comparație cu un oraș din Olanda

Nu putem compara Bucureștiul cu niciun Oraș sau Orășel din Olanda, acolo e vorba de un avans, istorie, civilizație, poziție geografică, etc. oameni și mentalitate pe care le admirăm și nu știm dacă doar ne dorim sau dacă și vrem..

Bucureștiul are doar o aparență de oraș comparabilă pe la numite fațade și garduri cu ce vedem prin excursii frumoase în orașe și orășele din Vestul nesălbatic, la noi în spate e leopardul.

Bucureștiul are Vătafi la Comune, Sate și Sectoare

Un oraș care încă încorporează comune și câmpuri pline de deșeuri din construcții, încă este o mare adunătură de sate și margini de sectoare urbanizate și gestionate haotic de grupuri de vătafi locali cu mecanisme primitive și nesățioase, sub oblăduirea și inerția politicienilor și politicilor naționale strâmbe.

București încă un mare sat modernizat cu blocuri la Bulevardele principale

E “normal” ca în acest mare sat sa avem mii de locuințe individuale haotice și dărăpănate.

În absența unor politici de urbanism, sociale și de impozitare, aceste case vor rămâne așa și peste o sută de ani.

În zonele vechi cu țesut constituit sau chiar protejat centrale și necentrale, zone liniștite de case, avem multe case aranjate dar și maghernițe locuite sau abandonate.

Cele maghernițe locuite de familii sau bătrâni au zero posibilități financiare de renovare sau reconstruire.

Dacă vom avea o politică de impozitare pentru “încurajarea” gentrificării/mutării acestor oameni, unde se duc acești oameni? se mută în orășelele din Olanda? Sunt oameni care nu au bani de la o zi la alta nici măcar pentru drumul și transportul mobilei.

Oameni bătrâni sau bolnavi care nu pot sau nu vor să se mute la bloc și preferă să stea în maghernița aia, pe un petic de pământ cu iarbă verde sau o colibă din cartoane.

Nu vor nici la azil sau la cimitir, preferă să trăiască în mizeria în care s-au obișnuit. Asta e mentalitatea acum în lipsa de alternative.

Alternativa e Satul și Orășelul degradat

Spuneam și eu că “de ce nu se mută la orășelul sau satul de la țara, de ce nu vând aici și nu se mută.?” Mulți au făcut-o, mulți nu vor și nu pot suporta nici casă la țară nici apartament în blocurile ceaușiste.
Unii vor să sălășluiască aici cu ajutoare la lemne, vaucere de vacanță, concerte de muzică populară și diverse numeroase pomeni oferite de primari.

Se pare că acești oameni au decis și vor decide viitorul politicilor administrative în București.

Orășelele unele sunt epave în care nu ai ce să faci și nu ai doctor, sunt la fel de moarte ca satele abandonate.

La satele părăsite ești dependent de mașină sau de rude.

Orășele bune unde să te retragi la bătrânețe nu sunt multe în România și a ajuns costul locuirii în acestea cu mult mai mare decât în prăfuitul și poluatul București.

Romanii sunt, în teorie, mulți foarte bogați, foarte mulți proprietari de apartamente gratis sau moștenite. Mulți vând acele apartamente și cumpără unele noi sau case. Mulți au credite pe 30 de ani într-o țară cu venituri (declarate) mediu de 5 ori mai mici decât în tarile vestice.

O localitate medie din Olanda poate fi comparabilă doar ca număr de locuitori cu Orașul Bacău. Ca mentalitate, formă și fond nu cred că au treabă una cu alta, la fel cum Bucureștiul nu are nicio treabă (și nici nu cred că ar trebui să aibă) cu Amsterdam.

https://www.roselinde.me/dordrecht-the-oldest-city-in-holland/

România este la periferia Europei și Bucureștiul pare acum o periferie supraaglomerată a României.

Am renunțat să sper la renașteri și recuperări spectaculoase.

Cu un fond uman cu o mentalitate în general rudimentară și lipsa unei mase critice de oameni cu viziune, nu se pot face recuperări spectaculoase.

Singuri, ne vom reglementa foarte greu, cu europenii spectatori fascinați și impresionați, până la lacrimi, de organizarea noastră urbanistică improvizată, la fel de fascinați ca de filmele artistice a lui Cristian Mungiu sau Bong Joon-ho.

Nu cred că va fi sau va trebui să fie ca un oraș din Olanda. Bucureștiul va fi București, o perioadă destul de lungă, mizerabil, haotic și unic în alegerile pe care le fac cetățenii acestuia.

Case în câmp

Trebuie stopată construirea haotică a zonelor de case în zone fără dotări și fără o planificare. Oprirea caselor aruncate aiurea pe câmp în zonele care au potențial de locuire colectivă.

În același timp, administrația locală nu planifică rețele și drumuri pentru locuire colectivă cu dotări atractive. Din contră, administrația generală legiferează cu legi care blochează orice planificare.

Locuințe colective mici acolo unde trebuie

Refaceri/reconstruiri de locuințe colective mici, plombe de front stradal cu sau fără comasări de terenuri din țesuturi vechi și centrale, cochete, cu personalitate, frumos înșiruite, cu spații comerciale la parter, cu mici curți interioare sau străzi și incinte de serviciu în spate.

Locuințe colective în țesuturi noi cu ansambluri ample, cu spații verzi, cu mari curți interioare, cu dotări aparent decente, se construiesc cu frenezie și încă mai au loc pe foste terenuri de fabrici date pe trei lei diverșilor “binecuvântați”.

De la “Casele stil Vagon” la “Bloculețe stil Vagon”

Deci loc este, e prea mult loc, să încurajăm țesuturile de locuințe individuale existente (cele vechi) să evolueze prin reconstruire cu politici inteligente de impozitare pentru dispariția maghernițelor individuale nu cu “politici” eșuabile cu blocuri tip vagon supraetajat – blocuri între case.

Locuitorii deja mutați în abuzivele blocuri dintre case

Cei deja mutați în abuzivele blocuri dintre case ar trebui să susțină stoparea altor blocuri noi propuse, locuitori din aceste blocuri se pot trezi cu alte doua blocuri stânga dreapta și vis avis, la fel, fără loc de parcare și fără dotări.

Case între Blocuri sau Blocuri între case

Pentru “țesuturile” noi de locuințe individuale presărate pe câmp, cetățenii din aceste case nu par foarte deranjați sau conștienți de blocurile sau mini blocurile care se fac, la fel de arbitrar, printre alte case sau alte blocuri, cu zero spații verzi.

Și acele blocuri dar și casele din acele țesuturi relativ noi și nu e clar cine deranjează pe cine: Blocul dintre case sau casa așezată, la fel de bizar și inestetic, între două blocuri.

Și în aceste zone noi, trebuie delimitată clar și coerent zona de locuințe colective/semicolective de zona de locuințe individuale.

Cele mai sensibile zone

Foarte deranjați vor fi cei din țesuturile vechi de locuințe individuale care se trezesc, după zeci de ani de locuire decentă, cu două blocuri stânga/dreapta cu ferestrele spre curțile lor.

Gentrificare sau Ghetoizare

Politica actuală de impozitare sau premiere/subvenționare este cea a pomenilor, a conservării, nu a încurajărilor sau descurajărilor de a deține o proprietate într-o anumită zonă “bine cotată”, cu dotări.

În același timp, după cum am scris mai sus, nu prea ai cum sau unde să te duci.

Ce vrea Bucureștiul să devină?

Întrebarea mea esențială este: ce vrea Bucureștiul să devină?. Un oraș asistat, minimalist și timorat în reforme, fără nicio limită de creștere, o zonă metropolitană supraaglomerată?

Nicio limită? Vrem să fie un Istambul, o amibă distopică care se întinde de la Giurgiu până la Ploiești? Vrem un oraș dormitor utilitar sufocat de creștere nesustenabilă?

Care e strategia în ansamblul unei eventuale regionalizări?


În legătură cu acest articol, vă rog să citiți și articolul din acest link:

https://www.urbanambition.ro/locuinte-colective-mici/